Terenul pe care trebuia să se ridice Cartierul Justiției a ajuns o groapă de gunoi a Capitalei și un focar de infecții

Terenul din imagini se află în centrul Capitalei, este în proprietatea statului şi are o suprafaţă de peste 10 hectare. Niciodată autorităţile locale nu au venit aici pentru a-l igieniza sau pentru a îngriji vegetaţia.

Acesta este şi motivul pentru care a ajuns o adevărată groapă de gunoi şi un focar de infecţii. Aici pot fi văzute de la deşeuri provenite din demolări, până la resturi menajere şi plastice. Peste drum de acest peisaj dezolant se află instituţii importante ale statului, precum Tribunalul Bucureşti, Biblioteca Naţională, Ministerul Culturii şi, nu în ultimul rând, sediul Gărzii Naţionale de Mediu.

Locuitorii din zonă spun că în ultimele zile au văzut aici utilaje care făceau forări, iar în jurul acestora, o baltă cu aspect ciudat.

Contactaţi de Ştirile TVR pentru a le cere un punct de vedere, reprezentanţii Gărzii de Mediu Bucureşti ne-au comunicat că săptămâna viitoare vor merge la faţa locului pentru a evalua situaţia, după care ne vor transmite ce măsuri vor lua în această situaţie.

Dan Trifu, vicepreședinte Eco-Civica: Majoritatea cetăţenilor Capitalei şi-au exprimat dorinţa ca acolo să fie un parc, pentru că în zona respectivă avem doar un mic parc, Parcul Unirii, şi atunci era foarte bine venit pentru dezvoltările urbane. O zonă ultracentrală a Municipiului Bucureşti, un pericol de îmbolnăvire, un pericol chiar şi pentru mediu. Până la urmă a devenit un gen de groapă de gunoi, acest teren pe care ar fi trebuit să se dezvolte Cartierul Justiţiei.

Autorităţile vor să construiască pe terenul devenit acum groapă de gunoi un Cartier al Justiţiei în care să îşi aibă sediul mai multe instituţii, precum instanţe judecătoreşti sau parchete. Din întregul teren, care are o suprafaţă totală de 107.000 de metri pătraţi, Primăria Bucureşti deţine 4,3%, iar restul aparţine statului român, prin Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, dar şi unor proprietari privaţi, care şi-au obţinut partea prin retrocedare.