Tehnologia NASA poate salva rechinii-balenă. Marcajele de pe pielea acestora formează modele similare stelelor de pe cer

Rechinii-balenă, cei mai mari peşti din lume, sunt pe cale de dispariție, estimările sugerând că populațiile din întreaga lume au scăzut cu peste 50% în ultimii 75 de ani. Deși sunt protejați în multe țări, rechinii-balenă sunt încă sacrificaţi în industria pescuitului – prinși în mod deliberat pentru aripioarele lor (supa de înotătoare de rechin este o delicatesă în anumite părți ale Asiei) sau accidental, în special în zonele în care se pescuieşte ton, cele două specii fiind nedespărţite. Rechinii-balenă sunt, de asemenea, amenințați de forajele de petrol și gaze, de loviturile navelor și de schimbările climatice.

Biologul marin australian Brad Norman, co-fondatorul The Wildbook for Whale Sharks, a înfiinţat o bază de date care cuprinde fotografii din 2003, primite de la turişti, oameni de știință și operatori de turism din întreaga lume.

Deplasările şi locaţiile rechinilor sunt cartografiate cu ajutorul tehnologiilor NASA.

Astăzi, baza de date conține peste 70.000 de trimiteri din peste 50 de țări, ceea ce o face una dintre cele mai mari proiecte de conservare din lume.

Aventuri cu peștii uriași

În ciuda dimensiunilor impresionante – rechinii-balenă pot ajunge până la 20 de metri lungime – acești giganți blânzi nu reprezintă un pericol pentru înotători. Se hrănesc cu plancton și organisme marine minuscule şi se deplasează încet cu maximum trei mile pe oră, permițând snorkelerilor și scafandrilor să se apropie.

Norman îi studiază de peste 25 de ani. Prima dată a înotat alături de un rechin-balenă în apele turcoaz ale recifului Ningaloo de pe coasta de nord a Australiei de Vest. „A fost una dintre cele mai uimitoare experiențe pe care le-am avut vreodată”, își amintește el. „Nu o voi uita niciodată”.

Acel rechin-balenă – poreclit Stumpy din cauza cozii lui deformate – a fost primul intrat în baza foto pe care Norman a creat-o în 1995. Biblioteca, administrată ulterior de organizația de conservare a lui Norman ECOCEAN, a devenit fundația The Wildbook for Whale Sharks.

De la acea primă întâlnire, Norman a înotat cu rechinii-balenă în mii de ocazii.

De ce funcţionează tehnologia NASA în cazul rechinilor-balenă

Imaginile trimise la The Wildbook for Whale Sharks sunt analizate cu ajutorul unui algoritm care scanează petele și dungile de pe pielea animalului, care sunt unice ca şi amprenta umană, spune Norman. Algoritmul identifică rechinul căutând în baza de date modelul identic.

Adaptat de la tehnologia dezvoltată inițial pentru programul telescopului spațial Hubble al NASA, algoritmul funcționează pentru rechinii-balenă, deoarece semnele de pe piele formează modele similare cu stelele de pe cer.

Norman spune că, în mod colectiv, datele despre locațiile rechinilor-balenă și rutele de migrație ale acestora influenţează deciziile privind strategiile de management pentru protecția habitatului. „Este foarte de important ajutorul venit de la amatori”.

Înotuatul alături de rechinii-balenă este bun pentru ei?

Norman spune că ar „încuraja pe oricine are ocazia să înoate cu un rechin-balenă”.

Dar mai multe bărci, snorkeling și scafandri în zonele cu rechini-balenă ar putea fi o problemă. Norman avertizează că impactul asupra rechinilor trebuie redus la minimum.

În Australia de Vest, turismul în zonele cu rechini-balenă este strict reglementat. Este limitat numărul de turişti și nave în apropierea acestora în orice moment.

În Maldive, rechinii-balenă sunt o atracție populară, dar îndrumările guvernamentale menite să protejeze rechinii de hărțuire sunt adesea încălcate. Animalele pot fi strsate sau lovite de bărci.

Rechinilor-balenă din Filipine li se oferă în mod obișnuit hrană pentru a-i atrage în locuri unde vizitatorii îi pot vedea cu ușurință. Acest lucru poate schimba tiparele de scufundare și metabolismul rechinilor, în timp ce un nivel ridicat de cicatrici indică o creștere a loviturilor cauzate de bărci. Aglomerația și hrănirea necorespunzătoare pot duce, de asemenea, la degradarea recifurilor de corali.

Dar acolo unde turismul este practicat în mod responsabil, acesta poate ajuta la salvarea speciei. Norman speră să vadă mai multe date colectate în întreaga lume, care să completeze lipsa de informaţii. El caută ceea ce el numește „Sfântul Graal” – să afle unde se împerechează rechinii-balenă. Protejarea zonelor de reproducere este „un lucru mare”, necesar pentru salvarea speciei pe termen lung, spune el. Ajutorul a mii de oameni îi oferă o șansă mai mare de a face acest lucru posibil.

Sursa: CNN