ACTUALIZARE Curtea Constituțională a admis sesizarea de neconstituționalitate a guvernului privind creșterea cu 40% a pensiilor. Legea se întoarce în Parlament

După trei luni de amânări, magistraţii CCR au admis parţial sesizarea de neconstiuţionalitate a Guvernului pentru majorarea cu 40 la sută a pensiilor. Legea trebuie să ajungă acum înapoi la Parlament, iar aleşii trebuie să decidă valoarea punctului de pensie, pentru că, momentan, există un vid legislativ, după cum reiese din decizia Curţii Constituţionale. Până atunci, rămâne în vigoare majorarea de 14% aplicată de Guvern în toamna anului trecut.

13 Ianuarie 2021, 12:17 (actualizat 13 Ianuarie 2021, 20:15) |
CCR - Curtea Constituțională a României / FOTO: GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO, foto.agerpres.ro

Hotărârea de astăzi a judecătorilor CCR lasă în aer majorarea pensiilor cu 40 la sută. Și solicită parlamentului să decidă prin lege valoarea punctului de pensie din acest an. Magistrații critică modul în care foștii parlamentari au făcut modificările, lăsând în urmă un vid legislativ. Pe de altă parte, ministrul muncii spune că o majorare cu 40 la sută a pensiilor nu poate fi susținută de buget.

Executivul a majorat veniturile pensionarilor cu 14% în luna septembrie, însă majoritatea parlamentară de la acea vreme a respins aceste cifre. Social-democrații cer din nou majorarea cu 40 la sută și susțin că bani ar fi în visteria statului.

Proiectul nu va ajunge însă la promulgare, ci se va întoarce la parlament, pentru a fi pus în acord cu decizia Curții Constituționale.

Analiștii economici susțin că bugetul de pensii e pe minus cu aproximativ 20 de procente.

Aproape un milion de pensionari din România încasează lunar 800 lei, potrivit ministerului Muncii. Veniturile la acest capitol plasează România la coada clasamentului în Uniunea Europeană.

ACTUALIZARE Curtea Constituțională a emis un comunicat oficial în care arată că a admis sesizarea de neconstituționalitate depusă de guvernul Orban la legea care ar fi mărit pensiile cu 40%.  Premierul Florin Cîțu și ministrul Muncii, Raluca Turcan, s-au raportat în declarațiile lor de astăzi la o presupusă decizie CCR de respingere a sesizării de neconstituționalitate, emanată de surse din instituție.

ACTUALIZARE Premierul Florin Cîţu a declarat că România nu şi-a permis în 2020 şi nu îşi permite nici în acest an o majorare a pensiilor cu 40% şi că Guvernul va creşte pensiile în baza calendarului pe care şi l-a asumat.

"În acest moment, legea merge la promulgare pentru domnul preşedinte, care are două variante: să trimită la reexaminare în Parlamentul României sau să o promulge. Vom vedea care va fi varianta. Eu vă spun că noi avem deja - acest Guvern - un precedent şi coaliţia şi-a asumat un calendar de creştere a pensiilor. Vom creşte pensiile, dar pe calendarul pe care noi ni l-am asumat. Aceasta este varianta pe care mergem noi", a arătat Cîțu într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Victoria.

ACTUALIZARE Sunt șanse mici ca pensiile să fie majorate cu 40%.

Ar însemna un efort bugetar de 138 de miliarde de lei pe an, o sumă greu de suportat, a declarat ministrul Muncii. Raluca Turcan spune că Executivul așteaptă acum motivarea Curții.

"Am realizat creșterea pensiilor cu 14%. Așa cum Parlamentul, anul trecut, a decis menținerea punctului de pensie care să aducă o majorare de 40%, la fel Parlamentul, după decizia CCR, în actul legal de punere în acord a legislației cu deciziile CCR, se va pronunța cu ceea ce este de făcut pe viitor", a declarat Raluca Turcan la scurt timp după aflarea deciziei CCR.

"Atunci când vorbim de pensii, cred că cel mai important lucru pe care trebuie să-l garantăm este plata lor", a adăugat Turcan.

ACTUALIZARE Curtea Constituţională a României a respins sesizarea Guvernului cu privire la legea care prevede majorarea cu 40% a punctului de pensie, stabilind că actul normativ este constituţional, au precizat pentru Agerpres surse din CCR.

La mijlocul lunii octombrie a anului trecut, Executivul a sesizat Curtea Constituţională în vederea exercitării controlului prealabil de constituţionalitate privind Legea pentru aprobarea OUG 135/2020 - rectificarea bugetului de stat pe anul 2020.

În esenţă, Guvernul reitera în sesizarea adresată CCR argumentele potrivit cărora Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice.

"În plus, abrogarea unor articole din ordonanţa de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie nu duce automat la aplicarea legii iniţiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziţii tranzitorii", preciza Executivul.

Potrivit sesizării, parlamentarii "nu au identificat sursele clare de finanţare" pentru majorările propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite şi care să reflecte principiul echilibrului bugetar, conform dispoziţiilor constituţionale.

"Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie, respectiv de 1.442 de lei, s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei, aşa cum a modificat legiuitorul, şi majorarea salariilor profesorilor ar presupune 'un necesar de finanţare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB şi 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05% din PIB)'. Or, execuţia bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. În condiţiile actualei crize sanitare extrem de grave, în care presiunea asupra bugetului de stat este uriaşă din cauza creşterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaş în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecţia deficitului bugetar. În schimb, Legislativul a ales să acţioneze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligaţia a le îndeplini", explica Guvernul.

Executivul susţinea că rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 a fost construită pe baza "analizelor şi studiilor de impact", reprezentând un echilibru între toate domeniile care au necesitat finanţare astfel încât impactul economic al crizei sanitare să fie redus la "cel mai mic nivel posibil".

"Distorsionarea construcţiei bugetare, prin introducerea de cheltuieli fără bază reală în nivelul veniturilor, are ca finalitate degradarea economică, cu impact negativ în nivelul de trai al tuturor cetăţenilor, inclusiv al prezumtivilor beneficiari ai acestor cheltuieli. Totodată, gestionarea contextului economic actual necesită o raportare realistă la situaţia economică internaţională provocată de pandemie şi maximă precauţie în menţinerea echilibrelor bugetare în beneficiul tuturor cetăţenilor", arăta Guvernul.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 13°C 12°C
IASI 11°C 9°C
CLUJ 10°C 9°C
CONSTANTA 13°C 12°C
CRAIOVA 11°C 11°C
BRASOV 11°C 8°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
ARHIVĂ ȘTIRI