Summitul B9 de la București. Iohannis: Solidaritatea, dialogul și cooperarea stau la baza forței noastre comune. Președintele polonez: Cel mai important acum este să sprijinim Ucraina

Ca inițiatori și gazde ai formatului B9, Klaus Iohannis și omologul său polonez i-au întâmpinat împreună la Cotroceni pe președinții celorlalte state, cele mai multe aflate pe flancul estic al NATO. Acum, mai mult decât oricând, formatul București oferă valoare adăugată securității euroatlantice, a declarat președintele român.

Klaus Iohannis, președintele României: Rezultatul pe care îl urmărim este o prezență NATO consolidată pe Flancul Estic, unitară și coerentă, robustă, credibilă și sustenabilă, în special la Marea Neagră, cea mai expusă amenințărilor Rusiei. Regiunea Mării Negre are o importanță strategică pentru securitatea euroatlantică.

K. Iohannis: Urmărim o prezență NATO pe Flancul Estic unitară și robustă, în special la M. Neagră. A. Duda: Vrem ca grupurile de luptă să fie ridicate la nivel de brigadă, astfel încât numărul trupelor trimise să fie mult mai mare

La reuniune s-a discutat și despre modul concret în care trebuie întărit Flancul Estic al NATO.

Andrzej Duda, președintele Poloniei: Dorim ca grupurile de luptă să fie ridicate la nivel de brigadă în țările de pe Flancul Estic, așa încât numărul trupelor trimise să fie mult mai mare. Dacă vă uitați la un grup de nivel brigadă, asta înseamnă peste 3.000 de militari.

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a transmis o scrisoare oficială liderilor reuniți la București, în care afirmă că: ”Statele B9 se află în prima linie a răspunsului colectiv al comunității euroatlantice în fața agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei în Ucraina. (…) Ca o dovadă a angajamentului de securitate al SUA, Președintele Biden menționează forțele și echipamentele militare suplimentare dislocate deja în statele din regiune, precum și creșterea intensității exercițiilor comune cu forțele armate aliate din statele de pe flancul estic al NATO”, se arată în scrisoarea transmisă de Casă Albă.

Un mesaj pe contul de Twitter al Consiliului Național de Securitate al Statelor Unite reia mesajul lui Joe Biden și subliniază importanța strategică a reuniunii B9 în perspectiva summitului NATO de la Madrid.

Președinții B9 au semnat la final o declarație comună, în care se condamnă în termeni fermi agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei, care a folosit ca platformă de lansare Marea Neagră. Ei vor nu doar întărirea prezenței Alianței pe flancul estic, ci și ca prezența să fie pe termen lung și chiar permanent. De notat că declarația a fost semnată și de președinta Ungariei, țară care a făcut mult notă discordantă în contextul invaziei Rusiei în Ucraina.

Formatul București a luat ființă în 2015, la inițiativa președintelui Klaus Iohannis și a omologului său polonez, Andzrej Duda. Cele nouă state de pe flancul estic al NATO își propun să colaboreze mai strâns în contextul tensiunilor care au urmat anexării Crimeei și războiului din Donbas.

–––––––––––––––––––––––––––––––

Şefii de state din Formatul Bucureşti 9 – Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria – s-au reunit vineri, la Palatul Cotroceni, într-un summit găzduit de preşedintele Klaus Iohannis şi de omologul polonez, Andrzej Duda, ca iniţiatori ai acestui format.

ACTUALIZARE 19.40 Şefii de stat care fac parte din Formatul Bucureşti 9 au adoptat, la summitul de vineri, o declaraţie comună în 11 puncte în care condamnă ferm agresiunea neprovocată şi nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei, solicită Rusiei să îşi retragă forţele de pe teritoriul ucrainean şi susţin, în continuare, necesitatea consolidării, „în mod semnificativ”, a posturii NATO de descurajare şi apărare.

ACTUALIZARE 17.40: Andrzej Duda a declarat, după discuțiile de la sumit: Vrem să ne asigurăm că există o prezență avansată mai puternică a NATO, vrem să se extindă și la alte țări, să fie adăugată și Bulgaria, și Ungaria și Croația. Vrem să transformăm acest lucru într-o apărare mai avansată, nu doar o prezență avansată. Dorim ca grupurile de luptă să fie ridicate la nivel de brigadă în țările de pe Flancul Estic, astfel încât numărul trupelor trimise să fie mult mai mare. Și aici în România se dorește să fie la nivel de grupuri de luptă de tip brigadă aceste trupe. La nivel de brigadă – asta înseamnă 3.000 de militari.

Citește și: K. Iohannis: Urmărim o prezență NATO pe Flancul Estic unitară și robustă, în special la M. Neagră. A. Duda: Vrem ca grupurile de luptă să fie ridicate la nivel de brigadă, astfel încât numărul trupelor trimise să fie mult mai mare

ACTUALIZARE 17.30 Klaus Iohannis a declarat, după discuțiile oficiale de la Summitul B9: Rezultatul pe care îl urmărim este o prezență NATO consolidată pe Flancul Estic, unitară și coerentă, robustă, credibilă și sustenabilă, în special la Marea Neagră – cea mai expusă amenințărilor Rusiei. Acționăm pentru adoptarea de elemente concrete în acest sens la Summitul NATO de la Madrid, care va avea loc la sfârșitul acestei luni.

ACTUALIZARE 15.55 Într-un mesaj transmis liderilor prezenți la Summitul B9 de la București, președintele SUA, Joe Biden, evocă faptul că statele B9 se află în prima linie a răspunsului colectiv al comunității euroatlantice în fața agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei în Ucraina.  Mesajul președintelui Biden reafirmă și întărește angajamentul SUA pentru asigurarea securității statelor B9, ca și a tuturor statelor membre NATO, în fața oricăror acte de agresiune, inclusiv prin implementarea unor măsuri robuste de descurajare a amenințărilor la adresa securității statelor aliate din regiune.

ACTUALIZARE 14.58 A început summitul B9 de la București, cu declarații ale președintelui român și ale celui polonez.

Președintele Klaus Iohannis:

• Din 24 februarie, suntem nevoiți să gestionăm o situație nouă de securitate
• Este un moment crucial pentru regiunea euro-atlantică și în special pentru statele membre NATO de pe flancul estic
• România este aliatul NATO cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina
• Formatul București 9 oferă o valoare adăugată în coagularea coeziunii mesajelor și în asigurarea abordărilor coordonate ale tuturor celor 9 aliați de pe flancul estic, dar și la nivel trans-atlantic, cu privire la securitatea Alianței ca un întreg
• Această reuniune este mai relevantă ca oricând, din cel puțin două perspective
• În primul rând, evoluțiile dramatice din regiune reclamă o atenție sporită și o coordonare amplificată
• Solidaritatea, cooperarea și dialogul stau la baza forței noastre comune
• Agenda de azi va aborda, în consecință, evoluțiile actuale de securitate din Ucraina și impactul acestora asupra vecinătății extinse, inclusiv a celorlalți parteneri vulnerabili, precum Republica Moldova și Georgia, dar și asupra securității întregii Alianțe
• În al doilea rând, ne aflăm într-un moment excepțional în care vom trasa traiectoria Alianței pentru cel puțin următoarea decadă
• La finalul acestei luni vom adopta, la Summitul NATO de la Madrid, decizii cu un impact major pentru securitatea noastră actuală și viitoare
• Vom stabili o viziune pe termen lung prin intermediul Noului Concept Strategic, punând apărarea colectivă și Articolul 5 în epicentrul acțiunilor noastre și implementând o transformare semnificativă a posturii de descurajare și apărare, în special pe Flancul Estic, așa cum am decis la 24 martie 2022, la Bruxelles
• Deoarece riscurile de securitate la adresa României și în regiunea Mării Negre sunt în creștere, consolidarea posturii NATO pe întreg Flancul Estic, de o manieră unitară și echilibrată, în special în zona sudică a Flancului Estic, devine cu atât mai urgentă și crucială
• Îmi exprim încrederea că unitatea și abordarea comună la nivelul B9 vor facilita negocierile în desfășurare la nivel aliat, precum și procesul decizional al NATO
• Avem responsabilitatea de a asigura securitatea pentru cetățenii noștri, răspunzând la amenințările reale generate de Rusia.

Președintele Andrzej Duda:

• Ne întâlnim într-un moment special – Ucraina luptă cu invadatorii ruși, iar NATO își finalizează pregătirile pentru summitul de la Madrid. Prezența, chiar și online,  a secretarului general al Alianței la summit, este foarte importantă.
• Vedem capitole despre care credeam că s-au închis pentru totdeauna
• Ucraina este capabilă să se apere de agresorii ruși
• Pentru a evita greșelile viitoare, va trebui să examinăm foarte atent cum s-a putut întâmpla așa ceva
• Cel mai important lucru acum este să sprijinim Ucraina, să întărim flancul estic al NATO, să facem o strategie coerentă pentru a opri imperialismul lui Putin
• Ne vom baza pe sinergia de acțiune între NATO și UE
• Trebuie folosit potențialul grupurilor de tipul București 9

ACTUALIZARE 14.40 Președintele Klaus și președintele polonez Andrzej Duda îi primesc la Palatul Cotroceni pe șefii de stat care participă la Summitul B9 de la București.

Liderii celor 9 state au pe agendă pregătirea celor mai importante decizii ale Summitului NATO de la Madrid de la sfârșitul acestei luni.

La reuniune participă online şi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Iniţial, acesta îşi anunţase prezenţa fizică la Bucureşti, însă, în cursul zilei de joi, agenţia de presă Reuters, citând un oficial al NATO, a relatat că Jens Stoltenberg a fost diagnosticat cu zona zoster şi că va participa doar de la distanţă la evenimentele la care era invitat în Germania şi România.

Conform agendei, ceremonia primirii oficiale a şefilor de state va avea loc  începând cu ora 14,40, în Holul de Onoare al Palatului Cotroceni, urmată, la ora 14,55, de o fotografie de familie în Sala Unirii.

În deschiderea sesiunii plenare a summitului, care va începe la ora 15,00, vor avea intervenţii preşedintele României, Klaus Iohannis, şi preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda.

La ora 17,15 sunt programate declaraţii de presă comune ale preşedinţilor României şi Poloniei.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, reuniunea la vârf a statelor din Formatul Bucureşti 9 are o importanţă deosebită, în special în actualul context de securitate generat de agresiunea ilegală, nejustificată şi neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei şi a provocărilor comune şi multidimensionale cu care se confruntă statele de pe Flancul Estic, precum şi întreaga regiune euroatlantică.

Agenda reuniunii vizează pregătirea celor mai importante decizii ale Summitului NATO, care va fi organizat la Madrid, în perioada 28 – 30 iunie, şi va aborda prioritar consecinţele generate de agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei şi răspunsul Alianţei la acestea.

Preşedintele Klaus Iohannis va pune accentul, în acest context, pe necesitatea consolidării posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, într-o manieră echilibrată şi unitară, de la Marea Baltică la Marea Neagră, precizează Administraţia Prezidenţială.

De asemenea, şeful statului român va evidenţia că cel mai important rezultat al Summitului de la Madrid este reprezentat de noul Concept Strategic, care va defini liniile directoare ale NATO cel puţin pentru următorul deceniu, un document care trebuie să fie ambiţios şi ancorat în realitatea din prezent, marcată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. În acest context, România vizează adoptarea unui Concept Strategic care să acorde prioritate apărării colective, să definească Rusia ca ameninţare la adresa NATO şi să consolideze Alianţa pe toate palierele, pentru a face faţă tuturor provocărilor prezente şi viitoare, se arată într-un comunicat de presă.

Continuarea sprijinului pentru creşterea rezilienţei Ucrainei şi a partenerilor din Vecinătatea Estică în faţa ameninţărilor şi provocărilor cu care se confruntă aceştia, precum şi politica NATO a „uşilor deschise”, inclusiv în ceea ce priveşte procesul de aderare a Finlandei şi Suediei, vor fi, de asemenea, abordate în cadrul discuţiilor la nivel înalt, menţionează Administraţia Prezidenţială.

Formatul Bucureşti 9 este o iniţiativă lansată de preşedintele Klaus Iohannis şi de preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianţei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria. B9 este o platformă deosebit de utilă de coordonare şi consultare eficientă a aliaţilor de pe Flancul Estic, precum şi la nivel transatlantic.

Primul Summit B9 a fost organizat la Bucureşti în noiembrie 2015.

VEZI ȘI Vineri începe Summitul Formatului Bucureşti 9 (B9). Opt şefi de stat vor participa la reuniunea găzduită de Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni