"Am reafirmat sprijinul multidimensional al României pentru efortul Ucrainei de contracarare a agresiunii Rusiei. România, ca statul membru al NATO, dar și al Uniunii Europene cu cea mai lungă frontieră terestră cu Ucraina, va rămâne alături de vecinul nostru oricât va fi necesar" - a afirmat președintele Klaus Iohannis, la summitul B9 de la Bratislava. Liderii NATO care fac parte din Formatul București 9 s-au întâlnit pentru a stabili o poziţie comună pe care să o susţină, luna viitoare, la summitul Alianţei, de la Vilnius.
În declarația comună, cei nouă lideri din Europa Centrală și de Est de pe Flancul Estic al NATO cer întărirea posturii aliate în aceste state, cu alte cuvinte, mai mulți militari și mai mult armament, a transmis Ramona Avramescu, pentru Ora de Știri. Președintele Poloniei a vorbit explicit despre o prezență militară permanentă pe Flancul Estic, este o solicitare comună, a subliniat Andrzej Duda în conferința de la finalul summitului.
Un alt punct important din declarație este susținerea fermă a țărilor din formatul București 9 pentru aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei, mai mult, în document se spune că la summitul de la Vilnius de luna viitoare ar trebui să existe un progres important în acest dialog, iar relațiile politice să ajungă la un nivel superior.
În acest sens, președintele Klaus Iohannis a propus transformarea Comisiei NATO - Ucraina în Consiliu, cu alte cuvinte, o intensificare a dialogului, pentru ca Ucraina să parcurgă pașii necesari până la momentul în care va ajunge membru NATO.
Poziția Ungariei a fost interesantă, președinta Katalin Novak a semnat declarația comună, inclusiv acest angajament pentru intrarea Ucrainei în NATO, este o poziție diferită exprimată de premierul Ungariei Viktor Orban în urmă cu o lună, când a pus sub semnul întrebării o declarație a secretarului general al NATO Jens Stoltenberg. Acesta din urmă a fost și el prezent la Bratislava și a subliniat că un alt obiectiv pentru Vilnius trebuie să fie aderarea deplină a Suediei.
Klaus Iohannis, președintele României: Am accentuat totodată sprijinul ferm al României pentru perspectivele de integrare euroatlantică a Ucrainei, în conformitate cu atașamentul nostru ferm pentru deciziile Summitului NATO de la București din anul 2008, dar cu sublinierea necesității de a face pași concreți înainte, pentru a face aderarea Ucrainei un proces concret, predictibil.
Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: Toţi aliaţii sunt de acord că uşa NATO rămâne deschisă şi că Ucraina va deveni membră NATO. Aceasta este o decizie pe care numai aliaţii şi Ucraina o pot lua. Rusia nu are dreptul să se opună extinderii NATO.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
ACTUALIZARE Președintele Klaus Iohannis a reiterat, în alocuțiunea finală, "sprijinul ferm al României pentru perspectivele de integrare euroatlantică a Ucrainei", "dar cu sublinierea necesității de a face pași concreți înainte, pentru a face aderarea Ucrainei un proces concret, predictibil".
Președintele Klaus Iohannis: De altfel, am exprimat și bilateral acest sprijin ferm pentru viitorul Aliat al Ucrainei prin Declarația privind integrarea euroatlantică a Ucrainei, pe care am semnat-o cu Președintele Zelenski săptămâna trecută, în Republica Moldova. În acest cadru, am exprimat sprijin pentru transformarea Comisiei NATO-Ucraina într-un Consiliu NATO-Ucraina și sper să vedem acest Consiliu convocat la Summitul de la Vilnius.
Șeful statului român a sublinit și importanța continuării sprijinului statelor B9, dar și al întregii Alianțe pentru consolidarea capacității de apărare și a rezilienței statelor vulnerabile din vecinătate. Și, în perspectiva Summitului de la Vilnius, a făcut un apel pentru creșterea nivelului de sprijin pentru Republica Moldova.
Președintele Klaus Iohannis a mai vorbit despre consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, Grupurile de Luptă de pe acest flanc și necesitatea unui angajament sporit şi unitar la nivel aliat în abordarea provocărilor de securitate la Marea Neagră.
Alocțiunea integrală a președintelui Klaus Iohannis:
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Preşedintele Iohannis participă, marţi, la Bratislava, la Summitul Formatului Bucureşti 9 (B9), pe care îl coprezidează alături de preşedintele Republicii Slovace, Zuzana Caputova, şi de preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda.
Noi, Aliații NATO de pe Flancul Estic, ne aflăm în prima linie a descurajării efectelor negative ale războiului devastator declanșat de Rusia, cu implicații multiple pe plan securitar, umanitar, economic, alimentar și energetic. România este aliatul NATO cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina și înțelegem clar nevoia de a ne întări apărarea națională și de a consolida postura NATO pe Flancul Estic într-un mod unitar și coherent, credibil și robust, inclusiv la Marea Neagră. Acest efort este unul la nivel și cu obiectiv transatlantic. Trebuie să ne asigurăm că deciziile adoptate anul trecut la Madrid sunt pe deplin implementate. Și includ aici, de asemenea, deciziile referitoare la importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, a declarat președintele român în deschiderea reuniunii liderilor NATO care fac parte din Formatul București 9.
Klaus Iohannis a reiterat că sprijinul României pentru Ucraina și republica Moldova continuă.
”Vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi necesar. Victoria Ucrainei în acest război este obiectivul nostru principal. În același timp, sprijinul României pentru aderarea Ucrainei la Alianță, așa cum era prevăzut la Summitul NATO de la București, din 2008, este de neclintit. Trebuie, totodată, să întărim sprijinul pentru partenerii vulnerabili ai NATO, mai ales pentru Republica Moldova, pentru consolidarea capabilităților sale de apărare și reziliență.”
La eveniment participă, de asemenea, Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg.
"Reuniunea la vârf a statelor din Formatul Bucureşti 9 se desfăşoară cu aproximativ o lună înaintea Summitului NATO de la Vilnius şi va oferi prilejul unui schimb aprofundat de opinii cu privire la priorităţile de pe agenda aliată şi obiectivele majore, cu accent pe consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, precum şi pe intensificarea cooperării cu Ucraina", se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Agenda discuţiilor va viza evaluarea progresului realizat în implementarea deciziilor aliate adoptate în cadrul Summitului NATO de la Madrid, inclusiv în ceea ce priveşte angajamentele de investiţii şi cheltuieli pentru apărare, precum şi sprijinul acordat Ucrainei în susţinerea aspiraţiilor sale euroatlantice.
"O atenţie specială va fi acordată şi partenerilor vulnerabili din regiune, precum Republica Moldova, care se confruntă cu provocări crescute de securitate", arată sursa citată.
Preşedinţii ţărilor din Formatul Bucureşti 9 (B9) se reunesc marţi în cadrul unui summit la Bratislava pentru a discuta o serie de probleme legate de securitatea regională şi impactul invaziei ruse în Ucraina asupra Europei Centrale, a anunţat preşedinta slovacă Zuzana Caputova pe Facebook.
"Liderii din Formatul Bucureşti 9 se întâlnesc cu regularitate din 2015 pentru a-şi alinia poziţiile înaintea summiturilor NATO. La invitaţia mea, preşedinţii Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei şi României vor veni la Bratislava", a declarat Zuzana Caputova.
Şefa statului slovac îl va primi pe Jens Stoltenberg la palatul prezidenţial înainte de începerea summitului. Premierul interimar Ludovit Odor urmează să se întâlnească cu secretarul general al NATO marţi după-amiază.
Reuniunea şefilor de state din B9 se va desfăşura la Castelul Bratislava.