Summit Parlamentar al Formatului Bucureşti (B9). Dragnea: 2% din PIB pentru Apărare ne permite să ne pregătim pentru situații neprevăzute

Liviu Dragnea a susținut un discurs în care a vorbit despre continuarea alocării procentului de 2% din PIB pentru Apărare.

Acest buget permite Guvernului României să îndeplinească angajamentele României în cadrul NATO, referitoare la fonduri, contribuții și capabilități. Permite totodată continuarea programelor noastre de înzestrare a sectorului Apărării și îndeplinirea misiunilor forțelor armate atât în plan național cât și internațional. Cel mai important lucru, alocarea procentului de 2% din PIB pentru Apărare ne permite să ne pregătim pentru situații neprevăzute, având în vedere evoluțiile mediului de securitate din Flancul Estic al Alianței, a spus Liviu Dragnea.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut miercuri, o alocuțiune în cadrul sesiunii de deschidere a primului Summit Parlamentar al Formatului București (B9).

Discursul președintelui Klaus Iohannis:

Îmi face plăcere să particip la deschiderea acestui eveniment și să vă împărtășesc câteva considerații care privesc Formatul București sau, cum mai este denumit, B9. După cum cunoaşteţi, am lansat acest Format împreună cu Președintele Poloniei, Andrzej Duda, la București, în noiembrie 2015. De atunci, B9 a avut o dinamică susținută la nivel executiv – ministerial și al șefilor de stat.

Formatul s-a consolidat într-o platformă de dialog informal foarte utilă, pe teme de securitate, între statele de pe Flancul Estic al NATO, care au devenit deopotrivă beneficiare ale măsurilor de descurajare adoptate la nivel aliat, precum și contributoare active la securitatea euro-atlantică, a NATO în întregul său.

Ceea ce ne-a adus împreună au fost percepţiile similare privind riscurile de securitate actuale şi provocările provenind din vecinătatea estică.

Principiile călăuzitoare ale Formatului Bucureşti vizează furnizarea unei contribuţii rezultând din experienţa şi expertiza specifice statelor participante la Format, cu înțelegerea că menţinerea şi consolidarea coeziunii, unităţii şi solidarităţii aliate rămân esenţiale.

Acționând împreună, în această manieră, astăzi:

• Găzduim pe propriile teritorii unităţi şi structuri aliate, sisteme de apărare-cheie pentru Alianţă, precum şi componente ale sistemului de apărare anti-rachetă aliat;

• Participăm la operaţii NATO precum cea din Afganistan;

• Contribuim activ la programele de asistenţă destinate statelor partenere;

• Participăm activ la eforturile Uniunii Europene în domeniul apărării, ne-am implicat activ în PESCO, propunem şi participăm la proiecte concrete de cooperare sub egida acestei iniţiative, suntem implicaţi activ în dezbaterile conceptuale şi în procesul general de consolidare a rolului Uniunii Europene în domeniu, participăm la misiunile civile ale Uniunii, atât în vecinătatea noastră estică, cât şi în cea sudică;

• Participăm la creşterea contribuţiei europene în cadrul Alianţei.

Care poate fi, așadar, rolul parlamentelor naționale în cadrul acestei platforme?

Desigur, pornim de la responsabilitatea generică a dimensiunii parlamentare în statele NATO – aceea de a asigura liantul între clasa politică şi societate, pentru raportarea optimă a agendei politice a NATO la necesităţile şi aşteptările cele mai presante ale opiniei publice din statele aliate, care opinie publică doreşte clar mai multă securitate.

Totodată, parlamentelor naționale ale statelor din B9 le revine un rol esenţial în partajarea echitabilă a responsabilităților în cadrul NATO, mai ales având în vedere rolul specific în aprobarea bugetelor menite să susțină o abordare mai ambițioasă a securității și apărării comune.

Subliniez aici angajamentul României de a aloca 2% din PIB, începând cu 2017, care evidențiază importanța colaborării eficiente dintre toți actorii instituţionali – Preşedinte, Parlament şi Guvern.

Asumarea şi menținerea acestui angajament s-a realizat, la iniţiativa mea, chiar la începutul mandatului meu de Președinte, cu acordul tuturor partidelor reprezentate în parlament.

Cred că este un exemplu concret şi pozitiv al modului în care toate instituţiile unui stat membru NATO trebuie să acţioneze pentru respectarea angajamentelor asumate pentru propria securitate, dar şi pentru securitatea întregului spaţiu euro-atlantic.

Partajarea beneficiilor de securitate vine împreună cu partajarea responsabilităţilor. Acest principiu trebuie înţeles de societate în ansamblul ei, iar aici intervine rolul esenţial al parlamentelor naţionale.

Într-adevăr, parlamentele sunt cel mai bine plasate pentru a explica propriilor opinii publice beneficiile şi responsabilităţile derivate din statutul de membru al NATO.

Distins auditoriu,

Summitul NATO de la Bruxelles, din acest an, va marca o nouă etapă în procesul de adaptare a Alianței la provocările și amenințările actuale de securitate. În pregătirea sa, Summitul Formatului București de la Varșovia din luna iunie, pe care îl voi co-prezida împreună cu Președintele Duda, va avea un rol foarte important.

În acest context, implementarea deplină a deciziilor pe care le-am adoptat la Summiturile NATO din Țara Galilor și de la Varșovia este prioritară.

În continuare, va trebui să susținem ca prezența aliată pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, să fie unitară, coerentă și eficientă, pentru a servi scopului de consolidare a posturii de descurajare și apărare a NATO. România susține ferm inițiativele aliate care ajută la realizarea acestui deziderat.

În completarea acestor eforturi, partenerii Alianței, de la Est și Sud, trebuie să beneficieze, în continuare, de atenția și sprijinul NATO pentru consolidarea rezilienței lor. În același timp, susținem inițiativele destinate gestionării amenințărilor din vecinătatea sudică a spațiului euro-atlantic, inclusiv prin creșterea rolului NATO în combaterea terorismului.

De asemenea, România susține ferm dezvoltarea parteneriatului dintre NATO și Uniunea Europeană, în deplină complementaritate.

Am încredere că, la Summitul NATO din acest an, vom reitera, prin acțiuni și decizii concrete, unitatea și solidaritatea Aliaților, precum și valoarea unei relații transatlantice solide.

Doamnelor și domnilor,

Am convingerea că deciziile pe care le vom adopta la Bruxelles, în iulie, vor face ca NATO să fie o Alianță mai puternică, iar România va rămâne același aliat și partener demn de încredere, responsabil, dedicat deplin proiectelor aliate de consolidare a securității regionale și internaționale.

___________________________________________

„În contextul evoluţiilor internaţionale actuale, Summitul parlamentar B9 reprezintă un element important al demersurilor de diplomaţie parlamentară, la nivel multilateral. Pilonul parlamentar B9 urmăreşte facilitarea de poziţii convergente, prin consolidarea rolului parlamentelor naţionale, în problematica de securitate şi apărare. Organizarea Summitului parlamentar B9 transmite un mesaj unitar şi coerent referitor la întărirea flancului estic al NATO, în pregătirea Summitului NATO de la Bruxelles, în iulie 2018”, se arată într-un comunicat.

Cu această ocazie, sunt fi abordate, între altele, aspecte privind prezenţa viitoare a NATO, postura defensivă şi de descurajare, responsabilităţi comune, combaterea terorismului, mobilitatea militară, percepţiile referitoare la ameninţările cu care sunt confruntate ţările participante, consolidarea legislativă în materie de apărare.

Summitul se bucură de prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, co-iniţiator al Formatului Bucureşti (B9), precizează sursa citată.

Sesiunea inaugurală va avea loc, miercuri, în sala Constantin Stere. Sunt invitaţi să ia cuvântul co-iniţiatorii pilonului parlamentar al Formatului Bucureşti (B9) şi oaspeţii de onoare, după care vor urma două sesiuni de lucru.

Vor fi prezente delegaţiile parlamentelor statelor membre ale Formatului Bucureşti: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, România şi Ungaria, precum şi oaspeţi de onoare – Gerard Larcher, preşedintele Senatului Republicii Franceze, Paolo Alli, preşedintele Adunării Parlamentare a NATO, David Hobbs, secretarul general al AP NATO, generalul Curtis Scaparrotti, SACEUR NATO, generalul Nicolae Ciucă, şeful Statului Major al Armatei.

Participă, de asemenea, Matti Saarelainen, director al Centrului European de Excelenţă pentru Combaterea Ameninţărilor Hibride, şi Tomas Valasek, directorul Carnegie Europe, invitaţi să facă prezentări la sesiunea de dezbateri.