SUA, pregătite să-l schimbe pe „Negustorul Morții” cu doi americani deținuți în Rusia. Afacerile traficantului de arme au trecut și prin România

Administraţia Biden s-a oferit să-l schimbe pe Viktor Bout, supranumit „Negustorul Morții”, un traficant de arme rus care ispăşeşte o pedeapsă de 25 de ani de închisoare în SUA, ca parte a unui potenţial acord pentru a asigura eliberarea a doi americani deţinuţi de Rusia, Brittney Griner şi Paul Whelan, anunţă CNN.

28 Iulie 2022, 10:46 (actualizat 28 Iulie 2022, 10:48) Știrile TVR |
Foto: Wikimedia Commons

Surse din cadrul administraţiei au declarat pentru CNN că planul de a-l schimba pe Bout cu Whelan şi Griner a primit sprijinul preşedintelui Joe Biden după ce a fost în discuţie de la începutul acestui an.

Sprijinul lui Biden pentru schimb depăşeşte opoziţia din partea Departamentului de Justiţie, care este în general împotriva schimburilor cu prizonieri.

„Am comunicat o ofertă substanţială despre care credem că ar putea avea succes pe baza unui istoric al conversaţiilor cu ruşii”, a declarat miercuri un înalt oficial al administraţiei pentru CNN.

Oficialul a refuzat să comenteze specificul „ofertei substanţiale”.

„Este nevoie de doi pentru un tango. Începem toate negocierile pentru a aduce acasă americanii ţinuţi ostatici sau deţinuţi pe nedrept cu un actor rău de cealaltă parte. Începem toate acestea cu cineva care a luat o fiinţă umană americană şi a tratat-o ca pe o monedă de schimb”, a spus oficialul.

Secretarul de stat Antony Blinken a anunţat miercuri că SUA au prezentat Moscovei o „propunere substanţială” cu săptămâni în urmă pentru Whelan şi Griner, care sunt consideraţi ca fiind deţinuţi pe nedrept.

Binken urmează să discute această problemă în cadrul unui apel aşteptat cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov în această săptămână.

Familiile lui Whelan, care a fost reţinut de Rusia pentru presupus spionaj din 2018, şi Griner, închisă la Moscova pentru deţinere de droguri din februarie, au cerut Casei Albe să le asigure eliberarea, inclusiv printr-un schimb de prizonieri, dacă este necesar.

Viktor Bout, în vârstă de 55 de ani, un fost ofițer militar sovietic care a făcut avere în traficul global de arme înainte de-a fi prins într-o operațiune federală, ar putea fi prețul afacerii. Oficialii ruși îl vor de ani de zile pe Bout.

Viața lui Viktor Bout

Până la arestarea sa în 2008, Bout (pronunțat „boot”) era atât de cunoscut încât un personaj interpretat de Nicolas Cage în filmul din 2005 „Lord of War” se baza pe viața lui.

Născut în Dușanbe, Tadjikistan, Viktor Bout a urmat un colegiu militar rus și a servit ca ofițer al forțelor aeriene sovietice.

După prăbușirea Uniunii Sovietice, Bout a început să câștige bani transportând mărfuri între continente. Oficialii americani spun că el a devenit curând unul dintre cei mai importanți traficanți de arme din lume, transportând armament al fostei armate sovietice în avioane de transport Ilyușin în țările africane distruse de război precum Liberia și Sierra Leone. Contrabanda i-a adus munți de bani. Viktor Bout neagă însă că ar fi făcut trafic de arme cu bună știință.

La sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2000, Statele Unite și națiunile europene erau sigure că transporturile de arme ale lui Viktor Bout nu numai că alimentau moartea și mizeria, ci încălcau și embargourile Națiunilor Unite asupra armelor. Autoritățile euroatlantice au fost deosebit de alarmate de informațiile care sugerau că el ar fi făcut afaceri cu talibanii afgani și chiar cu Al Qaeda, acuzații pe care acesta le neagă.

În cele din urmă, Statele Unite l-au atras pe Bout într-o capcană. În 2008, o pereche de agenți Drug Enforcement Administration care se dădeau drept membri ai grupului rebel de stânga FARC din Columbia au aranjat o întâlnire la Bangkok cu Viktor Bout pentru a cumpăra arme, inclusiv 30.000 de puști AK-47, explozibili din plastic și rachete sol-aer pentru a fi folosite împotriva Guvernul Columbiei și personalul militar american angajat în campania împotriva FARC.

„El urma să vândă acele arme teroriștilor cu scopul de a ucide americani”, a declarat Preet Bharara, la acea vreme procurorul SUA pentru Districtul de Sud din New York.

Statutul oficial al FARC la acea dată, acela de organizație teroristă străină, însemna că Bout avea să primească o pedeapsă federală obligatorie minimă de 25 de ani.

Bout și România

Afacerile lui Viktor Bout au trecut și prin România. În primăvara lui 2001, garda de coastă din Cuba aresta trei cetăţeni americani înarmaţi cu pistoale mitralieră de fabricaţie românească AK-47. Incidentul survenise la puţine zile după ce poliţia britanică descinsese la un depozit de muniţie al Armatei Republicane Irlandeze în care, printre alte arme, se afla şi un stoc consistent de AK-47. Acelaşi tip de arme fusese identificat şi în dotarea rebelilor congolezi. Nu mai puţin de 20.000 de astfel de pistoale mitralieră, fabricate la Cugir, fuseseră exportate în mod legal în Uganda, printr-un broker slovac – însă, cumva, din acel punct, au ajuns în mâinile insurgenţilor într-o zonă cu un conflict atât de sângeroas ca cel din Congo.

În lunile ce au urmat acestor descoperiri, un anume personaj, considerat de unii ca fiind „mare” în piaţa contrabandei cu arme şi de alţii ca fiind, de fapt, doar un pion, a fost văzut făcând naveta între Moscova şi Bucureşti.

Una dintre firmele lui Viktor Bout, reprezentată de unul dintre membrii familiei care stăpâneşte la Abu Dhabi, a fost prezentă şi în România şi a negociat cu Aerofina, producător de tehnică aeronautică. Atâta doar că „Flying Dolphin” se afla pe lista neagră a ONU din cauza încălcării embargourilor impuse zonelor africane aflate în stare de război. Mai mult, existau suspiciuni că printre clienţii reţelei lui Bout se numărau şi fundamentalişti afgani. Autoritatea naţională în licenţierea tranzacţiilor de tehnică militară din România susţinea, însă, că Aerofina şi delfinii lui Bout nu ar fi primit acceptul derulării schimburilor comericale.

Alte firme controlate de Bout au fost, în schimb, extrem de active în România – în numeroase domenii, de la tranzacţii cu diamante provenite din surse neacceptate pe plan mondial până la comerţ cu avioane civile şi nu numai. Interesant este că filiala din Bucureşti a unei companii irlandeze aparţinând unor fraţi ceceni, funcţiona, în capitala României, la adresa la care activase şi cunoscuta firmă Valeologia din Republica Moldova, implicată în traficul cu arme şi deşeuri radioactive pe teritoriul României, parte activă în devalizarea Bancorex, prin accesul la credite neperformante, şi aparţinând aceloraşi fraţi ceceni.

Desigur, toate afacerile lui Viktor Bout au trecut pe la Tiraspol, placa turnantă a contrabandei grele de la marginea Europei. Câteva publicaţii specializate, dincolo de Ocean, în jurnalism de investigaţii, Mother Jones şi Canada Free Press, merseseră, însă, mai departe şi îl asociau, în preajma anilor 2000, pe Viktor Bout cu ofiţeri din serviciile secrete de la Varşovia şi Bucureşti, un anume ofiţer Gigel Bratiloveanu, al cărui nume a apărut de-a lungul timpului în mai multe scandaluri din România, cum ar fi afacerea Ţigareta 2, dar şi în lista cu angajaţi ai Ambasadei României la Moscova.

CUVINTE CHEIE
 
Articole pe aceeaşi temă
 
*
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN EXTERN
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 5°C 6°C
IASI 2°C 1°C
CLUJ 7°C 7°C
CONSTANTA 8°C 8°C
CRAIOVA 4°C 5°C
BRASOV 5°C 6°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
ARHIVĂ ȘTIRI