SUA: Portul armelor de foc, interzis în Times Square și în alte locuri publice din New York

Legea, adoptată în această vară de statul New York condus de guvernatoarea democrată Kathy Hochul şi de metropola condusă de primarul din aripa dreaptă a Partidului Democrat, Eric Adams, intră în vigoare pe 1 septembrie.

Legislaţia este o reacţie a New York-ului şi a altor state cu conducere democrată, precum California, la hotărârea „scandaloasă” a Curţii Supreme, care a consacrat la sfârşitul lunii iunie dreptul constituţional al americanilor de a-şi părăsi locuinţele înarmaţi.

„Decizia Curţii Supreme a fost o lovitură care a rezonat în lumea întreagă”, a declarat într-un briefing de presă primarul New York-ului Eric Adams, un fost căpitan de poliţie care a făcut din combaterea violenţei cu arme de foc punctul central al mandatului său.

„New York City se va apăra împotriva acestei decizii şi, începând de mâine, vor intra în vigoare noile cerinţe privind dreptul de a purta, ascuns, arme de foc în zone sensibile precum Times Square„, a explicat primarul.

El a dezvăluit o pancartă pe care scrie „Times Square: Zonă liberă de arme”, afişată în piaţa din inima Manhattanului, unde panouri publicitare electronice uriaşe stau iluminate zi şi noapte pentru cei 50 de milioane de vizitatori care se bulucesc anual în acest loc emblematic.

Guvernatoarea statului New York, al patrulea din SUA (20 de milioane de locuitori) a adăugat că aceste arme, chiar dacă nu sunt la vedere, fiind în tocuri, genţi sau buzunare, vor fi interzise în „baruri, biblioteci, şcoli, servicii publice şi spitale”.

Kathy Hochul a spus că „refuză să renunţe la obligaţia guvernamentală de a-i proteja pe new-yorkezi de violenţa cu arme”.

Aceste interdicţii nu se aplică forţelor de ordine.

Curtea Supremă a SUA, ai cărei judecători sunt majoritar conservatori, a invalidat pe 23 iunie restricţiile privind portul de arme de foc prevăzute de o lege din 1913 a statului New York, deşi America se confruntă cu o creştere a criminalităţii în marile oraşe şi cu o serie de atacuri armate, inclusiv două în luna mai, în Buffalo (unde zece afro-americani au fost ucişi) şi la o şcoală din Texas (21 de morţi, dintre care 19 copii).