Studiu: Miliarde de oameni ar muri de foame în cazul unui război nuclear

Cu toate că efectele exacte rămân neclare, descoperirea evidențiază pericolele izbucnirii unui război nuclear și oferă date vitale despre felul în care ne putem pregăti pentru alte dezastre globale, potrivit cercetătorilor.

Cercetarea a fost realizată într-un moment în care invazia Ucrainei a adus lumea în „una din cele mai îngrijorătoare perioade” în privința pericolului izbucnirii unui război nuclear, potrivit lui Seth Baum, director executiv al Institutului Riscului Catastrofic Global. Doar criza rachetelor din Cuba din 1962 și incidentul Able Archer din 1983, când Uniunea Sovietică a intepretat un exercițiu militar al NATO drept un atac real, au adus lumea mai aproape de un conflict nuclear decât războiul din Ucraina.

Oamenii de știință au știut de mult timp că exploziile uriașe pot arunca în aer destul praf, cenușă și funingine încât să afecteze clima la nivel global. Muntele Tambora, care face acum parte din teritoriul Indoneziei, a provocat în 1815 cea mai puternică erupție vulcanică din istorie, iar în lunile ce au urmat, materia aruncată în atmosferă a blocat atât de mult lumina Soarelui încât anul 1816 a rămas cunoscut drept „anul fără vară”. Din cauza temperaturilor joase și a lipsei de lumină, culturile agricole au fost devastate, iar foametea a afectat întreg globul. Timp de mai multe decenii, cercetătorii au avertizat că o astfel de catastrofă ar putea avea loc și după un război nuclear, în timp ce incendiile provocate de sutele sau miile de explozii nucleare ar elibera în atmosferă milioane de tone de funingine care ar bloca lumina Soarelui.

În ultimul deceniu, doi pionieri ai studiilor axate pe iarna nucleară, Alan Robock și Brian Toon, au adunat o echipă interdisciplinară de oameni de știință pentru a duce calculele mai departe. Au apelat la aceleași modele climatice care stau la baza studiilor de încălzire globală, dar au folosit modelele pentru a simula răcirea globală. „Acum, avem capacitatea de calcul de a simula aceste lucruri într-un mod sofisticat”, spune Jonas Jägermeyr, expert în domeniul schimbărilor climatice și membru NASA.

În noul studiu, echipa a încercat să cuantifice impactul potențial al războiului nuclear asupra aprovizionării globale cu alimente prin cuplarea modelelor climatice cu simulări ale producției alimentare globale. O analiză anterioară, condusă de Jägermeyr în 2020, a arătat că și un mic război nuclear regional între India și Pakistan ar putea duce la o lipsă globală de recolte. Noul studiu include șase scenarii de război nuclear și încorporează modele de pescuit, precum și agricultură pentru a obține o imagine mai largă a impactului.

Cercetătorii estimează că o serie de atacuri cu arme nucleare ar introduce în atmosferă între 5 și 150 de milioane de tone de funingine. Aceștia au simulat schimbările care se vor manifesta în cazul luminii Soarelui, a temperaturii și a precipitației și au monitorizat reducerea producției de porumb, orez, soia, grâu și a capturilor de pește.

La câțiva ani după un război nuclear între SUA și aliații săi contra Rusiei, media globală de calorii produse ar scădea în proporție de 90%, ceea ce va lăsa în jur de 5 miliarde de oameni morți de foame, potrivit raportului cercetătorilor. În cel mai rău caz, un război între India și Pakistan ar duce la o producție agricolă globală redusă la jumătatea valorii normale și ar provoca moartea a 2 miliarde de oameni.

David Denkenberger, cofondatorul ONG-ului Alianța pentru Hrănirea Pământului în Dezastre, explorează idei precum sporirea producției de „alimente rezistente”, cum ar fi algele marine, adaptarea fabricilor de hârtie pentru a produce zahăr, convertirea gazelor naturale în proteine cu ajutorul bacteriilor și relocarea culturilor agricole pentru a face față unei clime alterate. Denkenberger crede că astfel de metode ar putea crește în mod dramatic cantitatea de alimente accesibile oamenilor. „Chiar dacă un substitut nu are un gust la fel de bun ca porumbul, este mai bine decât să mori de foame”, a spus Denkenberger.

Concluzia evidentă pentru toți oamenii de știință este că un război nuclear ar trebui evitat cu orice preț. „Analiza lor arată ceva foarte important de transmis: că iarna nucleară este foarte, foarte rea.”