STUDIU. Marile orașe ar putea înregistra o creștere suplimentară a temperaturii de 8°C până în 2100

Aproximativ 5°C ar fi atribuite încălzirii globale, restul provenind de la ”insule de căldură urbane” generate de dispariția spațiilor verzi în favoarea betonului și asfaltului, subliniază studiul publicat în Nature Climate Change.

Aceste ”insule” sunt cele care fac orașele mai calde decât împrejurimile lor și accentuează canicula și valurile de căldură, având drept consecință un consum mai mare de energie pentru răcirea clădirilor, creșterea riscurilor pentru sănătate, disconfort, un aer mai poluat, calitate mai proastă a apei și mai puțină productivitate la locul de muncă.

Potrivit unuia dintre autorii studiului, Francisco Estrada, de la Institutul de Studii pentru Mediu din Olanda, 5% din orașele cele mai populate s-ar putea confrunta cu creșteri ale temperaturilor de 8°C și chiar mai mult.

Cercetătorii au estimat și costul acestor evoluții pentru orașe.

Astfel, un oraș situat la mijlocul eșantionului de 1.692 de orașe studiate ar pierde echivalentul a 1,4 până la 1,7% din PIB pe an până în 2050 și între 2,3 și 5,6% până în 2100 , potrivit lor. Pentru orașul cel mai afectat, pierderile ar putea ajunge la 10,9% din PIB până în 2100.

Prin urmare, contează orice măsură pentru a acționa împotriva acestor insule de căldură, indiferent dacă este vorba de a planta copaci sau a acoperi trotuarele și acoperișurile cu verdeață, spun cercetătorii.

Orașele reprezintă 1% din suprafața planetei, dar consumă aproximativ 78% din energia mondială și produc mai mult de 60% din emisiile de gaze cu efect de seră din arderea combustibililor fosili (gaz, cărbune, petrol), notează oamenii de știință.

Țările lumii și-au fixat ca obiectiv la sfârșitul lui 2015, la Paris, să limiteze la 2°C încălzirea globală în raport cu nivelul din era Revoluției industriale, reducând concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă.