Strategia Comisiei Europene de ieșire din izolare

Dupa căderea economiilor și creșterea explozivă a  șomajului, ieșirea din izolare devine o  provocare europeană.

18 Aprilie 2020, 13:01 (actualizat 18 Aprilie 2020, 13:03) |
Strategia Comisiei Europene de ieșire din izolare

„Prioritatea noastră numărul unu o constituie salvarea de vieți omenești și protejarea europenilor împotriva coronavirusului. În același timp, a sosit momentul să ne îndreptăm privirea către viitor și să ne concentrăm asupra protejării mijloacelor de subzistență. Deși situația diferă încă foarte mult de la un stat membru la altul, toți europenii se întreabă, pe bună dreptate, când și în ce ordine vor putea fi ridicate măsurile de izolare » spunea președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Trecem rapid în revistă, pentru început, modalitățile economice pe care le are în vedere Comisia.

Așadar, se va mobiliza bugetul Uniunii și al Băncii Europene de Investiții pentru ajutorarea IMM-urilor. Se vor aloca, la nivel european, sub formă de garanții, un miliard de euro.

Cu ajutorul acestei garanții, Fondul European de Investiții pune la dispoziția băncilor 8 miliarde de euro drept capital de lucru. Acestea se presupune că vor ajuta cel puțin 100.000 de IMM-uri. Pe lângă acestea, va fi pusă la dipoziția firmelor afectate de recesiunea economică provocată de micuțul dar puternicul virus întârzierea plății împrumuturilor făcute.

Pe lîngă acestea, Comisia propune direcționarea a 37 de miliarde de euro din cadrul Fondului European de Investiții Structurale (ESIF) pentru combaterea crizei Coronavirus. Aceasta înseamnă renunțarea la acest an la rambursarea prefinanțărilor luate de la ESIF deținute în prezent de către statele membre. Această sumă se ridică la 7,9 miliarde de euro, tot din bugetul UE.

De asemenea, statele vor putea utiliza 29 de miliarde de euro din fondurile structurale alocate inițial. Acestea vor crește substanțial investițiile în 2020. Adițional, 28 de miliarde de euro din fonduri structurale încă nealocate sunt pe deplin eligibile pentru combaterea crizei, oferind astfel statelor membre o sursă de finanțare în plus.

Comisia mai finanțează un fond de criză de sănătate publică la dispoziția statelor membre cele mai lovite. Valoarea acestui fond, în acest an, este de 800 de milioane de euro. Dar răspunsul fiscal principal la coronavirus va veni din bugetele naționale ale statelor membre. Normele UE privind ajutorul de stat permit statelor membre să întreprindă acțiuni rapide și eficiente pentru a sprijini cetățenii și companiile, în special IMM-urile, care se confruntă cu probleme economice dificile datorate bolii COVID-19.

La finalul acestei treceri în revistă a măsurilor economice, încă un mesaj din partea Comisiei Europene către toate statele membre: puteți adăuga cheltuieli excepționale pentru a combate coronavirusul, cu respectarea normelor fiscale ale UE.

Relativ la adoptarea măsurilor de ieșire din izolare, Comisia Europeană subliniază faptul că, în cazul eliminării bruște a măsurilor de carantină, se vor înregistra noi cazuri de infecție, ceea ce va duce la reintroducerea măsurilor coercitive. În acest sens, se subliniază că sincronizarea și transparența trebuie să fie cuvintele de ordine în relația cu cetățenii. Autoritățile trebuie să fie pregătite să reimpună restricții, dacă va fi cazul. Măsurile ieșirii din izolare trebuie să fie bazate pe criterii epidemiologice, care să evidențieze stabilizarea și scăderea numărului de infecții. Sistemul spitalicesc trebuie întărit în sensul asigurării întregii game de tratament de urgență, laolaltă cu creșterea capacității de testare și izolare a persoanelor infectate.

Măsurile trebuie luate pe baza unor principii comune, chiar dacă situațiile diferă de la stat la stat. Trei asemenea principii ar trebui să ghideze statele membre atunci când decid ieșirea din izolare:

  1. Principiul bazat pe știință și nevoile sănătății publice, în deplin echilibru cu măsurile de ordin economic.
  2. Principiul coordonării între statele membre. Acestea ar trebui să își coordoneze acțiunile, astfel încât să evite atât efectele negative pentru celelalte state cât și fricțiunile politice.
  3. Principiul respectului reciproc, pentru ca statele membre să dea dovadă de respect și solidaritate pentru a se coordona și a comunica mai bine între ele și pentru a atenua într-un mod mai eficace impactul sanitar și socio-economic.

Ca să detaliem: măsurile se recomandă a fi ridicate treptat și ar trebui să se lase suficient timp (de exemplu, o lună) între diferitele etape ale acestui proces, deoarece efectul acestora nu poate fi măsurat decât în timp.

Măsurile generale ar trebui să fie transformate treptat în măsuri specifice. În felul acesta, situația ar reveni treptat la normal și, în același timp, populația comunitară ar urma să fie protejată în continuare de virus.

Măsurile de interdicție generală în vigoare ar trebui să fie înlocuite cu alternative sigure și precis direcționate. Ridicarea măsurilor ar trebui să înceapă cu cele cu impact local și să fie extinsă treptat la măsuri cu acoperire geografică mai largă, luându-se în considerare particularitățile naționale. Acest lucru ar permite acțiuni eficace și adaptate fiecărei situații, precum și reintroducerea rapidă a măsurilor de izolare în cazul unei noi creșteri a numărului de infecții.

O abordare în etape a deschiderii frontierelor interne și externe pentru a permite circulația lucrătorilor esențiali și a mărfurilor esențiale.

Controalele la frontierele interne ar trebui eliminate în mod coordonat. Reducerea restricțiilor de călătorie ar trebui să aibă loc mai întâi între zonele identificate ca prezentând un risc scăzut. Statele membre învecinate ar trebui să rămână în strânsă legătură pentru a facilita aceste demersuri. Într-o a doua etapă, frontierele externe pot permite din nou accesul rezidenților din afara UE, ținând seama de răspândirea coronavirusului în afara UE.

Restricțiile impuse asupra călătoriilor neesențiale către UE trebuie revizuite în permanență.

Reluarea activității economice ar trebui să aibă loc în mod treptat, astfel încât autoritățile și întreprinderile să se poată adapta în mod adecvat la intensificarea activităților în condiții de siguranță. Este indicat să se evite situația în care întreaga populație ar reveni la locul de muncă în același timp, iar distanțarea socială ar trebui să se aplice în continuare.

Este necesar să se încurajeze activitatea în regim de telemuncă. La locul de muncă, trebuie respectate normele privind sănătatea și siguranța individuale. Ar trebui să se autorizeze treptat adunările de persoane.

În cadrul procesului de reflecție desfășurat pentru a stabili care este ordinea optimă a diferitelor etape, statele membre ar trebui să se concentreze asupra specificului diferitelor categorii de activități, cum ar fi școlile și universitățile, activitatea comercială, activități sociale (restaurante, cafenele, centre sportive), adunări de persoane în masă.

Eforturile de prevenire a răspândirii virusului trebuie susținute prin campanii de sensibilizare prin care populația să fie încurajată să continue practicile de igienă și de distanțare socială impuse. Măsurile ar trebui să fie monitorizate în mod constant și ar trebui să se asigure un anumit grad de pregătire, deoarece există un risc puternic de recrudescență și de revenire la măsuri stricte de izolare. Acest aspect este crucial pentru sistemele de sănătate.

Autor: Grigore Vîrsta

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 11°C 11°C
IASI 8°C 10°C
CLUJ 4°C 4°C
CONSTANTA 8°C 9°C
CRAIOVA 10°C 9°C
BRASOV 5°C 7°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
ARHIVĂ ȘTIRI