Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
REPORTAJELE TELEJURNALULUI

Ştiaţi că mai există încă Cetatea Bucureştiului? 36 de forturi abandonate la marginea Capitalei

Bucureştiul ascunde pe centura sa un potenţial turistic enorm, dar neexploatat. În desişurile de la marginea oraşului, este ascunsă o fortareaţă, la vremea ei, o construcţie impresionantă a cărei istorie puţini o cunosc şi cu atât mai puţini au văzut-o! Un reportaj de Cristian Răuţu.

16 Iunie 2013, 20:53 (actualizat 16 Iunie 2013, 23:25) |
Exclusiv: Reportajele Telejurnalului
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

VIDEO
Exclusiv: Reportajele Telejurnalului
Ridicarea cetăţii Bucureştiului a costat la sfârşitul secolului XIX aproape cât Casa Poporului, în zilele noastre. Forturile sunt acum abandonate, în cea mai mare parte. Ce n-au distrus obuzele inamicilor, au reuşit timpul şi hoţii! Cristian Răuţu a redescoperit în desimea pădurii cetatea pierdută.

Este vorba despre 36 de forturi imense şi baterii intermediare, construite la sfârşitul secolului XIX în jurul Capitalei. O reţea labirintică de galerii dispuse chiar şi pe trei niveluri. Cetatea Bucureştiului este acum abandonată, în liziera de la marginea Capitalei.

O hartă de la 1900 este singurul indiciu în care apar locaţiile forturilor Cetăţii Bucureşti. Cele 36 de construcţii monumentale se află la o distanţă de 100 de metri de şoseaua de centură a Capitalei, proiectată, de altfel, odată cu cetatea, împreună cu o cale ferată ce înconjoara şi acum oraşul Bucureşti.

Acum, forturile sunt imposibil de văzut din şosea, din cauza vegetaţiei sălbatice, o redută naturală, verde, aproape de netrecut, mai ales în cazul forturilor şi bateriilor abandonate.

Decizia construirii Cetăţii i-a aparţinut Regelui Carol I, imediat după ce România îşi cucerise independenţa.

În 1882, generalul Gheorghe Manu este însărcinat să alcătuiască proiectul de fortificare a ţării. Acesta propune Ministerului de Război un memoriu.

S-a ajuns la concluzia că principalul efort trebuie să fie fortificarea Capitalei,  se ia decizia construirii podului de la Cernavodă 1890-1895 şi realizarea unui cap de pod pentru apărarea Dobrogei. De asemenea se decide construirea liniei de apărare Focşani-Nămoloasa-Galaţi, povesteşte generalul de brigadă Ion Cerăceanu - Comandantul Comandamentului Comunicaţiilor şi Informaticii.

Pentru construcţia propriu-zisă, Carol I apelează la o somitate în materie, generalul belgian Henri Brialmont. Acesta realizase fortificaţiile oraşelor Anvers şi Liege, celebre la acea vreme.

În vara anului 1884 încep lucrările de construire care vor continua până în 1886-1887 când se opresc pentru că pe plan european se descoperise o muniţie cu o putere de zec de ori mai mare.

Planurile se refac, iar lucrările sunt gata în 1895.

În jurul Capitalei, pe un perimetru de 76 de kilometri se contruiesc 18 forturi şi 18 baterii intermediare, dispuse la o distanţă de aproximativ 4 kilometri unele de celelalte.

Pentru producerea celor peste 250 de milioane de cărămizi necesare construcţiilor s-au înălţat fabrici chiar la marginea oraşului. 33.000 de militari urmau să formeze garnizoana Cetăţii Bucureşti. Efortul economic a fost imens. În aceeaşi perioadă, Bucureştiul îşi căpăta renumele de Micul Paris. Se ridicau simultan, de pildă, Universitatea, Palatul Poştei, sau cel al Băncii Naţionale.

Pentru construirea celor 36 de forturi şi baterii s-au cheltuit la acea vreme 85 de milioane de lei. Ca să vă faceţi o idee, Palatul de Justiţie, ridicat în aceeaşi perioadă a costat 8 milioane de lei. Aşadar, valoarea a aproape 11 astfel de palate a fost investită în Cetatea Bucureşti!

România devenea un stat puternic pe harta Europei. În octombrie 1883, România aderase în secret la alianţa Puterilor Centrale. Astfel, un singur imperiu - cel ţarist - mai ameninţa tânărul stat. De altfel, cele mai puternice fortificaţii s-au ridicat în nordul şi estul Bucureştiului.

Realizarea a fost una dintre cele mai mari din Europa, povesteşte generalul de brigadă Ion Cerăceanu - Comandantul Comandamentului Comunicaţiilor şi Informaticii.

România îşi construise o capacitate modernă de apărare, iar de acum era un factor puternic de influenţă în zonă. Consecinţele se văd în 1913, când s-a semnat pacea balcanică la Bucureşti.

În 1914 începe Primul război mondial, iar România rămâne neutră până în 1916. Până atunci inexpugnabilele fortificaţii de la Liege şi Anvers, sunt spulberate de obuze. Puterea de foc a noilor echipamente de artilerie şi distanţa mare de tragere făceau forturile inutile. De aceea se decide dezarmarea Cetăţii Bucureşti.

Tunurile Cetăţii Bucureşti sunt puse pe afeturi construite la atelierele Griviţa şi sunt create astfel 3 regimente de altilerie. Între timp, România intră în război. Trupele germane conduse de feldmareşalul August von Mackensen înving armata română în luptele din noiembrie-decembrie 1916, duse pe râurile Neajlov şi Argeş. Urma Bucureştiul.

Fără fortificaţii operative, Bucureştiul este declarat oraş deschis, iar trupele germane intră în Capitala României, fără luptă. Astfel, Cetatea Bucureşti cade fără a fi folosită vreodată.

După război, forturile rămân în administrarea Armatei şi sunt folosite, în special, ca depozite de muniţii. Însă tocmai acest lucru face ca unele baterii şi forturi (Mogoşoaia, Bragadiru, Chiajna, Căţelu şi Domneşti) să sară în aer din cauza autoaprinderii pulberilor explozive.

În prezent, 15 baterii şi forturi sunt în administrarea armatei, Ministerului de Interne şi Jandarmeriei. Restul se află, teoretic, în administrarea primăriilor localităţilor din jurul Bucureştiului. Dar au fost abandonate, ori sunt folosite ca depozite temporare pentru firmele care au apărut pe şoseaua de centură.

O situaţie aparte o are Bateria Măgurele care a fost depozit de materiale radioactive.

După Revoluţie, paza armată a dispărut. La fel şi gardurile, sârma ghimpată şi panourile care avertizau că zona este contaminată. Locul a devenit un spaţiu public pentru amatorii de distracţii duminicale.

În exteriorul fortului, radioactivitatea este normală.

În labirintul clădirii, pe ziduri, sunt singurele semnale de avertizare care au rămas şi astăzi. Deşeurile nucleare au fost luate din încăperile fortului, însă pereţii sunt contaminaţi. Aparatul Geiger arată că nivelul de radiaţii este de trei ori mai ridicat în interior decât afară.

Cu toate că fortul este înconjurat de maluri de pământ abrupte, iar bariera de vegetaţie este aproape de netrecut, spre surpinderea noastră, în timpul filmărilor, au apărut turişti! Aşa au aflat şi ei despre trecutul radioactiv al fortului, şi la ce pericole se expun.

Important este, însă, că forturile, atrag turişti. Potenţialul Cetăţii Bucureşti a intrat recent şi în vizorul autorităţilor române. Ministerul Turismului intenţionează să transforme forturile în obiective turistice.

Deja, s-au făcut şi calcule privind costurile de restaurare.

Spre exemplu, bateria Mogosoaia ar costa 1 milion de euro. S-a propus crearea unui spaţiu pentru expozitii, a unei cafenele, a unui parc tematic.

Deşi pare greu de crezut, Cetatea Bucureşti nu are statut de monument istoric! Ministerul Culturii ne-a transmis că va repara cât de curând această eroare istorico-administrativă.

În 2010, ministerul a început procesul de clasare pentru 31 de fortificaţii ale Cetăţii Bucureşti. Până acum, doar Fortul 13 Jilava a încheiat procedura şi urmează să devină un Memorial al deţinuţilor politici, precum cel de la Sighet.

Cetatea Bucureşti este acum abandonată, inundată ori folosită ca depozit de gunoi. Construcţiile impozante care uimeau lumea în urmă cu 120 de ani cu greu mai pot fi salvate astăzi.

Poate că acum, ştiind povestea lor, valoarea istorică va conta mai mult pentru cei care le calculează valoarea de piaţă.

 

 

 

 

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN REPORTAJELE TELEJURNALULUI
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 4°C 2°C
IASI 4°C 2°C
CLUJ 6°C 4°C
CONSTANTA 7°C 10°C
CRAIOVA 3°C 2°C
BRASOV 4°C 1°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 18 Noiembrie 2018, 02:22
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 16-11-2018
Deschidere: 8573.66
Maxim: 8593.79
Mimim: 8534.59
Variatie: 0.01%
TLV
2.37
0.63%
SNG
34.85
0.14%
FP
0.94
0.11%
TRP
0.36
0.28%
ATB
0.48
0.21%
EL
10.86
0.18%
SNN
8.45
0.48%
SNP
0.38
1.2%
SIF1
2.34
1.27%
M
27.40
0.36%
ARHIVĂ ȘTIRI