Starea de nefericire accelerează îmbătrânirea mai mult decât fumatul

Însă acum, cercetătorii de la Deep Longevity Limited din Hong Kong, susțin că sănătatea mintală a unei persoane afectează îmbătrânirea la fel de mult ca sănătatea fizică. Ei au descoperit că atunci când anumite stări psihologice sunt combinate, pot crește vârsta biologică a unei persoane mai mult decât fumatul.

Anterior, în 2021, un studiu de zeci de ani realizat pe 2,3 milioane de neozeelandezi a descoperit o asociere puternică între tulburările mintale și debutul bolilor fizice și chiar deces. Un alt studiu în același an a constatat că o istorie de probleme de sănătate mintală a fost asociată cu îmbătrânirea accelerată la mijlocul vârstei. În plus, acest efect de îmbătrânire a avut loc cu mulți ani înainte ca alte boli legate de vârstă să apară.

Având în vedere aceste constatări, cercetătorii din Statele Unite și Hong Kong au conceput un algoritm pe computer pentru a crea un nou “ceas de îmbătrânire” care încorporează mai mulți factori de sănătate psihologică și biomarkeri din sânge.

În urma analizei lor, autorii au descoperit că factorii psihologici, cum ar fi sentimentul de nefericire sau de singurătate, se adaugă la vârsta biologică a unei persoane cu peste un an și jumatate. Efectul a depășit alte caracteristici demografice individuale, inclusiv sexul biologic, zona rurală sau urbană, starea civilă și dacă este fumător sau nu.

Fumatul, în schimb, a adăugat aproximativ 1,25 ani de îmbătrânire. Acest lucru nu înseamnă că sistemul lor de analiză susține că fumatul nu prezintă un risc mai mare de degradare a sănătații decât depresia sau singurătatea; fumatul rămâne unul dintre principalii factori de risc pentru multe tipuri de cancer și boli de inimă.

Dar, pe baza previziunilor studiului, se poate ca o persoană necăsătorită (care adaugă 0,59 ani de îmbătrânire) care se simte rareori fericită (adaugă 0,35 ani) și adesea fără speranță (adaugă 0,28 ani), care are probleme cu somnul (adaugă 0,44 ani), să aibă un impact mai mare asupra sănătății decât fumatul în sine.

„Componenta psihologică nu trebuie ignorată în studiile privind îmbătrânirea datorită impactului său semnificativ asupra vârstei biologice”, spun autorii. Totodată, “rezultatele demonstrează că impactul nociv al bunăstării psihologice scăzute este de aceeași amploare ca și bolile grave și fumatul”.

Un articol de Maria Chiriță