În comuna Spulber din județul Vrancea, ziua de 24 ianuarie este așteptată cu nerăbdare. Este una dintre rarele ocazii în care localnicii, cu mic, cu mare, pot auzi sunetul buciumului. Aici se pare că trăiesc ultimii buciumași din țară, iar de ziua Unirii anunță, după o tradiție păstrată de la 1859, momentul mult așteptat, al Unirii Moldovei cu Muntenia.
De când se știu, în fiecare casă există cel puțin un bucium confecționat de bărbatul familiei. Buciumul era folosit de păstorii de la stână, pentru a alunga animalele sălbatice, dar și la adunări populare în care erau anunțate evenimente. Acum, cel care mai face buciume în sat este meșterul popular Enache Manole, care a învățat meserie de la bunicul său.
Și el învață 12 copii din sat cum se poate confecționă un astfel de instrument muzical tradițional.
„Buciumul are o istorie veche. Legenda spune că din timpurile lui Ștefan cel Mare, l-a folosit Baba Vrâncioaia pentru a chema cei 7 feciori să meargă la oaste alături de domnitorul Ștefan cel Mare”, spune Enache Manole, meșter popular.
Astăzi, buciumul mai poate fi auzit doar în comuna Spulber, și numai în zilele de sărbătoare. Ucenicii meșterului Manole s-au grăbit să termine treaba până-n 24 ianuarie, zi importantă pentru ei.
La final, buciumul e trecut prin foc, pentru ca scoarţa de cireş să se lipească etanş. Ucenicii sunt numai ochi și urechi la explicațiile meşterului.
Locuitorii din Spulber abia așteaptă ziua de 24 ianuarie când buciumul răsună din nou.