Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
ANUL BRÂNCOVEANU

Spirit european în haine bizantine la Curţile Domneşti

Spre deosebire de alte perioade ale istoriei, când curţile domneşti erau, în principal, centre politice, militare şi administrative, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, acestea au fost adevărate centre culturale şi artistice, care au dat tonul muzicii întregii epoci. Din 15 august 1694, când Constantin Brâncoveanu a inaugurat noua curte de la Târgovişte, ţara a avut două reşedinţe – Bucureşti şi Târgovişte.

28 Martie 2014, 10:52 (actualizat 02 Aprilie 2014, 14:13) | Documentar de Magda Manea |
Brâncoveanu şi fiii / FOTO: Istoria costumului de curte în Ţările Române
Brâncoveanu şi fiii
Familia Brâncoveanu
Constantin Brâncoveanu
boier
Doamna
Doamna şi fiii
Domnitorul şi Doamna
Familia Brâncoveanu
Jupâneasă
Jupâneasă
Planul Bucureştiului
Soldat

În 2014, la 300 de ani de la martiriul său, este Anul Brâncoveanu, un omagiu pentru personalitatea marelui domnitor Constantin Brâncoveanu şi o rememorare a Epocii Brâncoveanu, a faptelor şi personalităţilor care au marcat-o.

Curţile Domneşti

La Bucureşti era reşedinţa oficială, acolo unde erau primiţi străinii şi unde locuia voievodul în timpul iernii, dar şi locul în care „i-au venit caftanul şi sabia şi buzduganul împreună cu sangeacul şi cu surgiucul de la împăratu turcesc”.

Acest palat domnesc avea un frate mai mic chiar vis-a-vis, peste Dâmboviţa, moştenit de Brâncoveanu de la părinţii săi - un palat pitoresc de piatră, acoperit cu şindrilă şi mobilat după moda ţărilor creştine.

Târgovişte, reşedinţa de vară, aflată aproape de casele domneşti de la Doiceşti şi de viile de la Piteşti, foarte apreciate de Brâncoveanu, păstra caracterul familial al unei reşedinţe particulare. Domnitorul o prefera şi pentru că se afla cumva ferită, la adăpostul munţilor, în apropierea trecătorilor şi a potecilor prin care se putea strecura la vreme de primejdie, dincolo de munţi, în Transilvania, unde stăpânea un domn român şi creştin.

Istoricii spun că această curte putea fi comparată cu orice palat din restul Europei.

Iniţial, Curtea Domnească era alcătuită din palat, biserică paraclis şi turnul Chindiei şi apărată de o centură dublă de fortificaţii. La exterior se afla un mare şanţ de apărare, o construcţie militară impresionantă.

(w300) Planul Buc

Privind aceste ansambluri, Răzvan Theodorescu spune că putem vorbi despre un fenomen rezidenţial brâncovenesc.

Săpăturile arheologice au scos la iveală ziduri de piatră, o scară exterioară din marmură, o sală principală lungă de 32 m şi lată de 17,5 m, pe mijloc cu un rând de coloane scunde, unite prin arcade semicirculare, iar la o extremitate un paraclis. O a doua sală era dedicată şedinţelor divanului celui mare şi sufragerie pentru ospeţele festive. Nu se ştie dacă acesta era tot una cu „spătăria cea mică” sau „cu stele” unde se afla şi scaunul domnesc.

Clădirea mai cuprindea săli de audienţă, apartamentul domnului, cu mai multe încăperi şi apartamentul doamnei, cu un iatac şi două odăi.

Din punct de vedere cultural şi artistic, Curtea Domnească de la Bucureşti sau „Curtea veche” avea o mai mare însemnătate decât cea de la Târgovişte, marcată de fastul bizantin şi luxul oriental.

Simţindu-se spionat de „stăpânii” de la Constantinopol şi cu un agent oficial (secretar domnesc pentru limba turcă) pe cap, Constantin Brâncoveanu a încercat să dea curţii un aspect cât mai oriental, pornind de la mobilier şi până la obiceiuri.

În general, un palat brâncovenesc avea un nivel locuibil, la parter, deasupra pivniţei şi altor încăperi de serviciu, sau la etajul întâi, la care se ajungea pe o scară exterioară. Camerele erau în număr de opt sau nouă, în funcţie de nevoi, dintre care cinci sau şase erau ale Domnului, iar restul formau apartamentele Doamnei, care mai avea, la Hurezi, un mic palat compus dintr-un salon impunător, un iatac şi o încăpere auxiliară.

„Odăile” apartamentelor domneşti erau mobilate simplu, cu câte o oglindă veneţiană încastrată în zid, icoane în cadru de brocart şi multe divane. Scaunele zilelor noastre lipseau, în locul lor existând bănci îmbrăcate în postav roşu, o culoare exclusiv domnească, cu care erau tapetaţi şi pereţii, podelele erau acoperite cu covoare persane sau lucrate din mătase, iar din tavan atârnau policandre de aur.

Pentru baia construită în grădina palatului de la Bucureşti, marmura lucrată de meşteri armeni era adusă de la Ţarigrad.

Datorită pendulării între cele două curţi, voievodul a constuit pe acest traseu mici palate, locuri de popas şi reşedinţe private.

Grădinile brâncoveneşti

După construirea sau refacerea palatelor, Brâncoveanu a pornit sau a continuat, după caz, amenajarea ambientului. Au apărut astfel grădina (parcul) care flanca sau înconjura clădirea şi care era „tocmită şi înfrumuseţată cu vie şi pometuri roditoare cu tot felul de pomi”, dar şi cu arbuşti decorativi, flori, iazuri, chioşcuri şi foişoare destinate timpului de odihnă.

La Bucureşti, grădinarii italieni s-au întrecut pe sine în amenajarea a două grădini care depăşeau, împreună cu heleşteul domnesc, râul Dâmboviţa, şi care încadrau într-un mod armonios clădirea palatului.

Dovada că voievodul dădea o deosebită atenţie acestui spaţiu este că parcul de la Bucureşti era îngrijit de douăzeci de grădinari.

Tot în grădină, pe o latură a sa, se aflau „odăile seimenilor”, adică ale detaşamentului de gardă, care-şi ţinea praful de puşcă în turnul „de la partea de sus” a zidului înconjurător. Aşa se explică, de ce, la 25 iunie 1691, turnul a sărit în aer după ce a fost lovit de un trăsnet. La reconstrucţie, vodă a dat poruncă să fie instalat şi un „ceas mare bătând orele”.

La Târgovişte, spun istoricii, au lucrat doisprezece-cincisprezece grădinari sub atenta supravegherea unui vătaf, care au extins mult parcul şi au ridicat şi un foişor.

Combinaţia dintre grădină şi heleşteu avea deja o tradiţie în peisagistica românească şi dovedea o sensibilitate faţă de mediu, Vodă Brâncoveanu făcând din aceasta o prezenţă obligatorie: Colentina la Mogoşoaia, un heleşteu la Potlogi şi altul la conacul de la Tunari-Ilfov sau la Doiceşti, aproape de Târgovişte.

Chioşcurile sau foişoarele, ridicate sub arbori şi în apropierea apei, semănau cu nişte corturi libere cu patru puncte de sprijin pentru acoperiş şi erau presărate în toate grădinile şi locurile de popas.

O astfel de construcţie era foişorul delicat, cu douăsprezece coloane şi capiteluri corintice susţinând arcadele, ridicat de meşeteri pietrari la Mănăstirea Hurezi.

La Curtea Domnească de la Târgovişte s-a ridicat un foişor cu două niveluri şi o logie veneţiană. Şi aici, elementele orientale şi cele occidentale se regăseau în picturile interioare şi exterioare, dar şi în piatra sculptată cu mare iscusinţă de meşterii aduşi de la Albeştii Argeşului.

Încă din secolul XVI, Alexandru Lăpuşneanu poruncea să i se amenajeze o grădină la Mănăstirea Slatina, unde a amplasat o fântână florentină îmbrăcată în marmură, ce anunţa intrarea stilului Renaşterii în amenajările peisagistice româneşti.

„Moda” la curte

Constituirea statelor române, în secolul al XIV-lea a adus schimbări în toate domeniile, inclusiv în vestimentaţiei. La curţile domneşti de la Târgovişte, Bucureşti, Argeş, Suceava sau Iaşi, costumele domneşti erau fastuoase, confecţionate din materiale rare, deseori unicat, cumpărate din Orient sau de la Veneţia.

Domnitorii, doamnele, beizadelele sau domniţele purtau mătăsuri fine, brocarturi şi catifele, valoarea materialului, dar şi stilul bizantin realizând un tablou grandios.

Costumele lui vodă erau diferite de restul veşmintelor, în primul rând prin culoarea roşie a materialelor, dar şi a „samurului argintiu” şi completate de mantii scumpe („cabaniţe”) şi pene de struţ („surguci”).

Prin renunţarea la haina de ceremonie, grea, amplă, plină de aur şi căptuşită cu blănuri scumpe, domnul trecea la hainele „de casă”, jupana sau anteriul, şi ele confecţionate din materiale scumpe.(w220) Familia Br

Boierii se purtau după moda de la Ţarigrad, cu bărbi lungi şi căciuli din piele, tivite cu blană scumpă („calpace”). Îşi tundeau părul, lăsând doar un smoc pe frunte.

Hainele erau lungi, ample, cu falduri şi bogat decorate cu pietre preţioase, perle şi fir de aur, iar bijuteriile, paftalele de aur sau argint, nasturii cu pietre preţioase completau aceste costume ostentative.

Jupânesele, adunate în odăile doamnei, alături de jupâniţe, erau îmbrăcate în ii cu mărgăritare, încinse cu brâie aurite şi pe umeri cu dulame şi accesorizate cu inele rare, cercei grei, lanţuri de aur, şiruri de mărgăritare sau salbe de galbeni.

La curte, această eleganţă opulentă era combinată cu ţinutele europene ale străinilor, care făceau o notă discordantă cu restul costumelor orientale. Secretarul florentin al domnitorului, Antonio Maria del Chiaro purta perucă şi pălărie, cravată şi baston, iar pe medicul Bartolomeo Ferrati, Nicolae Iorga îl descrie ca purtând mereu o blană poloneză cu cingătoare de mătase, ciubote mici poloneze, roşii, galbene sau negre, cu potcoave, perucă albă şi haină neagră încheiată până la găt.

 

Surse:

Paul Cernovodeanu, Florin Constantiniu, Constantin Brâncoveanu, Editura Academiei RSR, 1989

Constantin Rezachevici, Constantin Brâncoveanu. Zărneşti 1690, Editura Militară, 1989

Răzvan Theodorescu, Constantin Brâncoveanu între „Casa Cărţilor” şi „Ievropa”, RAO, 2006

Ştefan Ionescu, Constantin Brâncoveanu. Dimensiuni politice. Finalitate culturală, Dacia, 1981

Dan Horia Mazilu, Voievodul dincolo de sala tronului. Scene din viaţa privată, Polirom, 2003

Ştefan Ionescu, Epoca brâncovenească, Dacia, 1981

Constantin C. Giurescu, Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri pînă în zilele noastre, Editua pentru Literatură, 1966

 

Declararea anului 2014 drept Anul Brâncoveanu, prin Hotărâre de Guvern,  prilejuieşte organizarea unor programe speciale dedicate Epocii Brâncoveanu şi personalităţilor care au marcat-o. Pe parcursul întregului an, Ştirile TVR, alături de alte programe ale TVR, vor prezenta ample documentare, reportaje şi interviuri despre epoca şi personalitatea lui Constantin Brâncoveanu.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ANUL BRÂNCOVEANU
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 2°C 1°C
IASI 1°C -1°C
CLUJ 7°C 7°C
CONSTANTA 5°C 8°C
CRAIOVA 1°C 2°C
BRASOV °C °C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 19 Noiembrie 2018, 14:08
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 19-11-2018
Deschidere: 8574.88
Maxim: 8574.88
Mimim: 8541.04
Variatie: -0.19%
ATB
0.48
0%
SNG
34.80
0.14%
TLV
2.35
0.43%
SNN
8.49
0.35%
SIF1
2.30
0.43%
TEL
23.50
0%
SIF2
1.29
1.25%
SNP
0.38
0.53%
RPH
0.28
0%
ELMA
0.13
0%
ARHIVĂ ȘTIRI