Sorin Grindeanu: România şi Estonia au viziuni similare în privinţa viitorului UE

24 mai 2017, 10:24

România şi Estonia au viziuni similare, solidaritatea şi inclusivitatea în procesul de gândire a viitorului Uniunii Europene sunt pentru noi de o importanţă majoră, a declarat miercuri premierul Sorin Grindeanu, la finalul întrevederii avute cu omologul estonian Juri Ratas, aflat într-o vizită în ţara noastră. 

În contextul preluării de către Estonia a preşedinţiei Consiliului UE în a doua jumătate a acestui an, şeful Executivului de la Bucureşti a exprimat sprijinul României ‘pentru agenda ambiţioasă a preşedinţiei estone’. 

‘Am convenit să sporim coordonarea dintre ţările noastre din perspectiva preşedinţiei române (a Consiliului UE – n.r.) din primul semestru al anului 2019. I-am prezentat colegului meu eston pregătirile care se derulează şi la noi pentru Preşedinţia din 2019. În acest context, doresc să reiterez determinarea Guvernului de a avea o preşedinţie de succes, eficientă, care să permită avansarea dosarelor europene importante. S-a discutat astăzi şi despre viitorul Uniunii Europene. Pot să vă spun că sunt încântat să constat că România şi Estonia au viziuni similare, solidaritatea şi inclusivitatea în procesul de gândire a viitorului UE sunt pentru noi de o importanţă majoră. Rezultatul dezbaterilor de la nivel european trebuie să fie în beneficiul tuturor statelor membre, fără fragmentări’, a afirmat Sorin Grindeanu, în conferinţa de presă comună susţinută la Palatul Victoria alături de premierul estonian Juri Ratas. 

Prim-ministrul român a adăugat că, în cadrul discuţiilor, a exprimat susţinerea pentru ‘politicile europene cu valoare adăugată, politica de coeziune şi politica agricolă’. 

‘Sunt două politici fundamentale, care contribuie la o Europă mai dinamică. Am accentuat, de asemenea, în cursul discuţiilor noastre, că Europa socială trebuie să se fundamenteze pe o viziune comună şi uniformă, o viziune în care procesul social este o prioritate pentru noi toţi, nu doar pentru unii’, a punctat Grindeanu. 

Potrivit acestuia, un alt subiect al discuţiilor l-a constituit Brexit-ul. 

‘România susţine unitatea Uniunii Europene în viitoarele negocieri, în baza celor convenite deja de statele membre. Drepturile românilor care trăiesc, muncesc sau studiază în Marea Britanie sunt un aspect de interes major pentru noi. Unul dintre obiectivele noastre importante, în contextul Brexit, este să le protejăm acestora drepturile şi să ne asigurăm că nu vor fi discriminaţi’, a subliniat Grindeanu. 

Şeful Guvernului de la Bucureşti a menţionat că i-a transmis omologului estonian şi interesul României pentru ceea ce înseamnă Parteneriatul estic pe care Preşedinţia estonă îl va organiza în noiembrie. 

‘România rămâne un partener activ al partenerilor noştri din est, în special al Republicii Moldova’, a spus Grindeanu. 

Prim-ministrul român a menţionat şi componenta relaţiilor bilaterale. 

‘Am convenit să conlucrăm pentru consolidarea dimensiunii economice, dar şi pentru dezvoltarea cooperării în alte sectoare, precum securitate, apărare, cultură, turism, educaţie, cybersecurity. Guvernul României este interesat, de asemenea, în asigurarea digitalizării serviciilor publice, iar Estonia are o experienţă consistentă în acest sens. Am exprimat deschiderea pentru a dezvolta semnificativ cooperarea cu prietenii noştri din Estonia în ceea ce priveşte politica de e-government. Ținând cont de experienţa României şi Estoniei în domeniul cyber, dar şi având în vedere ameninţările cu care ne-am confruntat şi ne confruntăm în mod direct pe acest sector, am avut un schimb foarte util cu prim-ministrul despre modalităţile de cooperare din viitor, în condiţiile în care Estonia găzduieşte Centrul NATO de Excelenţă în domeniu’, a precizat Grindeanu. 

El a spus că discuţiile au vizat şi ‘aspecte de securitate a flancului estic’. 

Nu în ultimul rând, Grindeanu a menţionat că l-a rugat pe Juri Ratas să împărtăşească, în calitatea lui de fost primar al oraşului Tallinn, din experienţa sa în ceea ce a însemnat, în 2011, titlul de capitală culturală europeană, în contextul în care în 2021 Timişoara va deţine acest titlu.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite