Sorin Cîmpeanu, la TVR INFO, despre noile Legi ale Educației: ”Niciun profesor din România nu va putea avea salariul mai mic decât salariul mediu”. Despre zvonurile privind remanierea: ”Mă tem că o sa-i dezamăgesc”

Ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu a discutat marți, la TVR, în cadrul emisiunii matinale „3 Ceasuri bune”, despre cele două legi ale Educaţiei aflate în dezbatere publică, ca urmare a transpunerii în textul legislativ a raportului final “România Educată”.

09 August 2022, 07:09 (actualizat 09 August 2022, 10:52) Știrile TVR |

Sorin Cîmpeanu a explicat ce schimbări semnificative vor fi în domeniul Educaţiei şi cum va fi finanţată zona educaţională în următorii ani:

”În primul rând, felicitări, încă o dată, tuturor olimpicilor români! Ei probează latura de performanță din acest pachet legislativ, care pahet legislativ îmbină - și este foarte complicat, dar eu pretind că a reușit - excelența cu echitatea: accesul la o educație de calitate, pentru toți elevii acestei țări. Pentru că, altfel, suntem pe locurile pe care le cunoaștem din perspectiva analfabetismului funcțional, din perspectiva abandonului școlar. Sunt lucruri care trebuie corectate.

Atunci când elevii sunt nemulțumiți, profesorii sunt nemulțumiți, părinții sunt nemulțumiți, angajatorii sunt nemulțumiți, întreaga societate este nemulțumită e clar că trebuie să schimbăm”

În 30 de ani au fost peste 140 de modificări ale Legii Educației, fără nico strategie clară:

”Este pentru prima oară când avem această strategie. Este pentru prima oară când avem un proiect de țară cu cea mai largă consultare din istoria proiectelor românești. Ne place sau nu ne place, asta-i realitatea. Proiectul ”România educată” a beneficiat de această consultare, a venit cu o strategie, iar Ministerul Educației, odată ce a fost lansat proiectul final, în 14 iulie 2021, s-a apucat de transpunere în text legislativ. Pe 13 iulie 2022, l-am lansat în consultare publică. Deci, avem pentru prima oară o strategie.

Vă explic și din spate! Legea 1 a fost o lege bună. Foarte bună, din perspectiva schimbării de proces. Dar, pe de o parte, a suferit schimbări, imediat după adoptarea ei, din păcate, și, pe de altă parte, schimbările de proces nu au fost însoțite de schimbări de instituții, n-au fost însoțite de schimbări de resurse... Și atunci, când vrei să faci același lucru, cu aceeași oameni, cu aceleași instituții și cu aceleași resurse e foarte puțin probabil să reușești.

De data această, pachetul legislativ prevede și o arhitectură de sistem complet nouă, ceea ce generează frica de schimbare - care generează fatalism, care generează foarte multe lucruri, pe care încercăm să le explicăm - și, pe de altă parte, și resurse, pentru că fără resurse nu reușești. În primul și primul rând, școala va fi dependentă de profesori, iar profesorul trebuie să fie motivat să facă performanță. Motivarea se face inclusiv, dar nu numai, din perspectivă salarială, și ați văzut că este pentru prima oară când într-o lege sectorială avem un articol care prevede că niciun profesor din România nu va putea avea - nici măcar la debutul în carieră - salariul mai mic decât salariul mediu pe economia națională. Guvernul francez a luat exact aceeași decizie: pentru debutul în carieră, salariul unui profesor nu poate fi mai mic de...! La ei, 2000 de euro net. La noi, salariul mediu net pe economie, la momentul la care vorbim, este de 4.000 de lei”, a precizat ministrul în interviul pentru TVR INFO, de marți.

Schimbările vor fi majore, potrivit noilor legi ale Educaţiei, acestea prevăd o alocare a minimum 300 de lei pe student bugetat, creşterea fiind în acest caz de 50 la sută.

Mulți profesori preferă să facă altceva decât să stea în învățământ.

”Evident că preferă, dacă iau salarii de două-trei ori mai mari și sunt oameni buni, evident că fără această motivare salarială vor merge în alte domenii”, a mai spus ministrul Cîmpeanu.

Finanțarea universități ar urma să crească cu 42 de procente. Ce însemnă acest lucru?

”Este o creștere a finanțării de bază, este o creștere a finanțării pe criterii de performanță. Apar programe naționale noi, precum ”Programul național pentru reducerea abandonului universitar”, cu o finanțare de 200 de milioane de lei, prevăzută în lege, apare programul PNIUSTA din România, este programul pentru internaționalizarea universităților românești, cu o finanțare de 100 de milioane și, am reușit anul acesta și anul trecut, să avem o finanțare de 100 de milioane de lei pentru cercetarea științifică din universități - în nota de fundamentare a acestei legi este de 500 de milioane de lei. Toate acestea la un loc, raportate la finanțarea existentă, generează o creștere de 42%.

Mai avem bursele studenților, care, până acum, erau într-un cuantum de 201 lei/lună, iar actuala lege prevede minimum 300 de lei, creștere de 50%. Ne uităm cu admirație și cu invidie, de multe ori, la pozițiile altor universități, la rank-urile internaționale, dar uităm că o singură universitate din Top 10 are bugetul de câteva ori mai mare decât bugetul tuturor universităților românești la un loc”, spune Câmpeanu.

Care este câștigul pentru studenți, în urma acestor schimbări în lege:

”Partea de consiliere, partea de burse. Partea de burse a fost tot timpul importantă, iar acum, după această criză sanitară este și mai importantă. Faptul că, atunci când trebuie să vorbim despre Legea învățământului superior, putem spune cinci lucruri:

- autonomie universitară,

- consolidarea dimensiunii internaționale,

- consolidarea cu mediul economic - și apare pentru prima dată posibilitatea organizării de învățământ univesitar în parteneriat cu operatori economici, învățământ universitar dual, motivat printr-o creștere a finanțării cu 30%,

- consolidarea eticii, pentru că pentru prima oară a apare posibilitatea ca în fiecare program de licență din România să existe cursuri de etică și integritate academică,

- partea socială de suținere a studenților.

Toate aceste lucruri putem să le considerăm în interesul studenților. Pentru că în universități, studentul trebuie să fie în centrul preocupărilor, în preuniversitar elevul”, a explicat ministrul Educației.

 

Ministrul a fost abordat să explice ce schimbă aduc legile privind plagiatele: Nimeni nu a fost ocoilit de plagiat. Cum putem scăpa de această situație?

”Mai sunt, mai sunt! Din 1990 au fost 84.000 de titluri de doctor. Avem pe rolul instanțelor 18 procese care au ca obiect plagiatul... împărțiți 18 la 84.000 și veți vedea că unul din 5000 are probleme cu plagiatul. Mai sunt 4999 care n-au probleme cu plagiatul. Caut în memorie pe cei care n-au avut probleme cu politica... probabil că este o coincidență.

Deja un răspuns vi l-am dat! Cursuri de etică și integritate academică pentru toți studenții. Obligatoriu, la nivel de licență. Al doilea, ne trebuie instituții profesioniste care să pună în aplicare sancțiunile. Plagiatul de sancționează cu retragerea titului de doctor. Acest lucru trebuie să se întâmple eficient, și nu cum s-a întâmplat până acum, pe baza unei legislații neclare, procese foarte lungi în instanță, responsabilități disipate și toate aceste lucruri se rezolvă.

O dată prin introducerea prevenției - cursuri de etică - pentru toți studenții, a doua oară prin atribuirea titlului de doctor de universități. Pentru că, în momentul de față, titlul de doctor este atribuit de ministrul Educației. Ministrul Educației nu poate să-i cunoască pe cei 84.000 de titulari. Nici măcar comisia de specialitate CNATDCU și Consiliul General CNATDU. Sunt trei validări succesive peste universitate. Iar atunci când universitatea știe că peste conducerea universității vine o comisie de specialitatea CNATDCU, vine și un Consiliu general și validează - într-o sesiune de o oră validează, de exemplu, câteva sute de teze de doctorat, care au la rândul lor câteva sute de pagini - apoi a treia validare vine de la ministru, sigur că eu ca membru al conducerii universității stau mai liniștit, că dacă greșesc eu își asumă răspunderea alții deasupra mea.

Așa cum se întâmplă în orice stat, titlul de doctor este dat de universitate. După ce studentul a stat numai în universitate și vine cineva din afară, un ministru politic, și-i dă titlul de doctor. Niciunde nu se întâmplă așa ceva.

Al treilea lucru este construcția unor instituții puternice și profesioniste care să vegheze la respectarea eticii”, au fost explicațiile ministrului

Universitățile își asumă misiunea și vei fi judecat după aceste standarde.

În România există un exemplu de bună practică. La noi, toate școli doctorale au fost evaluate internațional”

”În noua lege avem la dispoziție 30% curriculum în sarcina școlii. În Educație avem o criză de personal.

Pentru cineva care n-are PPDD, care vrea să vină în școală, avem un organism în lege care va verifica competențele la intrarea în stagiatura didactică”

”Eu sunt convins că anul acesta va fi implementat proiectul noilor legi, care sunt și oportune în acest moment. Apoi până în 2023 se va face construcția curiculară și tot ce trebuie.”

Dacă aș fi în locul ANAF-ului, nu știu dacă aș începe cu profesorii, din punctul de vedere al ministerului spun că nu este etic să faci meditații cu proprii elevi de la clasă

Totodată, în perioada următoare, ministrul Educaţiei ar urma să semneze contractele de finanţare pentru procesul de  digitalizare a universităţilor din România.

Despre remaniere, ministrul a precizat că ”oricât de mult mi-aș dori o viață mai liniștită, mă tem că o sa-i dezamăgesc. Avem zvonuri. Poate că sunt unii care știu mai bine decât ceea ce știu eu”, precizează Sorin Cîmpeanu.

 

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN CRAWL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 8°C 7°C
IASI 3°C 6°C
CLUJ 4°C 8°C
CONSTANTA 11°C 14°C
CRAIOVA 8°C 7°C
BRASOV 7°C 12°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
ARHIVĂ ȘTIRI