Sorcova și vâscul, la mare căutare la trecerea dintre ani

Colorate și împodobite cu beteală, sorcovele au umplut pieţele din Craiova. Tradiția spune că, prin sorcovit, copiii le oferă gazdelor sănătate și bunăstare în prima zi din noul an calendaristic.

Sorcova a apărut în tradiția românească în urmă cu peste un secol. Era o mlădiță de măr, pe care copiii o puneau în apă, la fereastră, încă din noaptea de Sfântul Andrei. Până la Sărbătoarea Sfântului Vasile, pe 1 ianuarie, mlădița înflorea, iar colindătorii plecau prin sat sa facă urări.

Nici vâscul nu trebuie să lipseasca zilele acestea din casele românilor, așa că tarabele comercianților s-au umplut în ultima săptămână de mlădițe aducătoare de noroc.

In mitologiile europene, vâscul, cunoscut drept „creanga de aur”, este o plantă încărcată de magie, simbol al curățeniei spirituale, libertății și armoniei.

În Evul Mediu planta era considerată sacră, iar dacă doi dușmani se întâlneau din întâmplare sub un pom cu vâsc, tradiția îi obliga să se împace pe loc.