Somnul odihnitor este acela regulat, complet, neîntrerupt. Medicul Oana Deleanu, despre insomnii, somnul de după-amiază și nopțile pierdute

Oana Deleanu, doctor în medicină și medic primar pneumolog, a explicat la TVR 1, că recuperarea somnului somnului la sfârșit de săptămână nu este neapărat benefică. Medicul spune că o noapte pierdută poate fi recuperată abia în două nopți de somn.

Somnul de după-amiază este foarte bun pentru sănătate, dar medicul recomandă ca acesta să nu fie mai lung de 20-30 de minute.  Dacă dormim 2-3 ore după-amiază ne vom trezi cu o stare confuzională, pentru că ne trezim din somnul profund, iar seara nu vom mai putea adormi dacă nu s-au scurs măcar șase ore între cele două reprize de somn, a explicat Oana Deleanu.

Referitor la insomniile de seara sau nocturne, medicul spune că cel mai bun lucru pe care îl putem face este să ne ridicăm din pat să ne găsim o activitate nestresantă și să așteptam să ne vină somnul.

Sunt patru stadii de somn. Se cunoaște că două dintre ele, care apar în cursul nopții și au o proporție foarte mare spre dimineața – somnul cu unde lente și somnul de tip REM – ne stimulează memoria, învățarea, conexiunile neuronale, secrețiile de proteine, secrețiile hormonale. Copiii dorm foarte mult pentru că ei cresc în timpul somnului, se secretă hormonul de creștere, proteinele necesare, creșterii, iar pentru noi, ceilalți, proteinele necesare sistemului imun, în același timp, se curăță creierul. Somnul este foarte important, un somn regulat, complet, neîntrerupt, a subliniat la TVR 1, Oana Deleanu, doctor în medicină și medic primar pneumolog.

La 19 martie 2021, este marcată ediţia cu numărul 14 a Zilei mondiale a somnului, potrivit worldsleepday.org. Aceasta este programată în fiecare an, în ziua de vineri care precede echinocţiul de primăvară. Ziua mondială a somnului este, în prezent, promovată de Societatea Mondială a Somnului, organizaţie apărută în 2016 ca urmare a fuziunii dintre Federaţia Mondială a Somnului şi Asociaţia Mondială a Medicinii Somnului.

Scopul acestei zilei este de a sublinia importanţa pe care un somn suficient şi odihnitor o are pentru păstrarea sănătăţii mintale şi fizice, precum şi pentru sporirea calităţii vieţii. Totodată, este atrasă atenţia asupra impactului pe care tulburările de somn îl au atât asupra individului, cât şi asupra societăţii. Sunt promovate metode preventive care ne pot feri de problemele legate de somn şi variante de tratament care să vindece sau măcar să trateze acest gen de afecţiuni.

Tema din acest an a Zilei mondiale a somnului este „Somn regulat, viitor sănătos” („Regular Sleep, Healthy Future”), conform worldsleepday.org.

Potrivit Ruxandrei Borindel, medic specialist în neurologie, menţinerea unui orar regulat de somn, adică respectarea unui interval constant de somn, culcarea la aceeaşi oră în fiecare seară şi trezirea zilnică la aceeaşi oră, este cea mai importantă măsură pentru combaterea insomniei, se arată pe site-ul cdt-babes.ro. Fiecare poate experimenta pentru găsirea orarului cel mai potrivit de somn, însă odată stabilit, aceasta trebuie respectat, inclusiv în zilele de weekend.

Un alt element care contribuie la un somn sănătos este reglarea în mod natural a ritmului circadian. În întuneric, hipofiza, care este o glandă endocrină cu funcţii multiple, situată la baza creierului, secretă mai multă melatonină, hormon implicat în generarea ciclului somn – veghe. De aceea, nu este indicat să folosim gadgeturile cu ecran luminos înainte de culcare, efectul fiind diminuarea sau chiar suprimarea producţiei de melatonină. Invers, pentru a combate somnolenţa diurnă, este recomandat să petrecem cât mai mult timp la lumină naturală, să lucrăm într-un spaţiu bine luminat şi să evităm folosirea ochelarilor de soare în timpul dimineţii, precizează cdt-babes.ro.

Ediţia din 2021 a Zilei mondiale a somnului este cu atât mai importantă cu cât unele studii au arătat că actuala pandemie de COV-19 poate avea consecinţe nefaste asupra somnului. De exemplu, un studiu prezentat la 16 iunie 2020 de Ministerul Sănătăţii din Italia a informat că în perioada de izolare impusă pentru a preveni răspândirea noului coronavirus, cei mai mulţi copii au avut probleme cu somnul, au fost anxioşi sau iritabili. Potrivit cercetătorilor, adolescenţii s-au dus la culcare mai târziu şi au avut probleme în a se trezi dimineaţa, experimentând ceea ce a fost descris de către aceştia drept ”o schimbare de fus orar acasă”.

La 2 octombrie 2020, un studiu realizat la Universitatea din Helsinki a arătat că pandemia îşi face loc în coşmarurile oamenilor. Vise despre paşapoarte pierdute, frontiere închise, spaţii supraaglomerate şi moarte au apărut frecvent în relatările voluntarilor. Strângerile de mână şi îmbrăţişările au devenit de asemenea subiect de coşmaruri. ”De obicei, visele sunt un lucru foarte intim. Dar atunci când mediul se schimbă atât de rapid într-un interval atât de scurt, mulţi oameni par să aibă asocieri similare”, a declarat pentru DPA psihologul Anu-Katriina Pesonen, autoarea principală a studiului.

La 19 martie 2021, Societatea Română de Pneumologie împreună cu Secţiunea de Somnologie şi Ventilaţie Non-Invazivă din cadrul SRP, Asociaţia pentru Tulburări de Somn la Copii şi Adolescenţi, Asociaţia Medicală de Prevenţie prin Stil de Viaţă, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davilla” şi Societatea Studenţilor în Medicină din Bucureşti organizează evenimentul „Ziua Mondială a Somnului”. Acesta este programat la amfiteatrul mare din cadrul Facultăţii de Medicină Bucureşti, dar va putea fi urmărit şi online.

Conform http://www.worldsleepday.org/, un somn bun este definit de trei factori: durată, care trebuie să îi permită persoanei să se odihnească suficient în timpul somnului şi să fie alert a doua zi; continuitate, adică somn neîntrerupt; profunzime, altfel încât să înlesnească refacerea fizică şi psihică.