România riscă să rămână fără medici de familie, în lipsa unor măsuri concrete prin care absolvenții să fie atrași spre această specialitate. Este avertismentul organizațiilor profesionale și al profesorilor de top, după ce aproape 15% dintre locurile de la rezidenţiatul din toamnă pentru viitorii medici de familie au rămas neocupate. Specialiștii propun burse pentru absolvenții care acceptă să lucreze la sate şi programe de studiu atractive, dar și birocrație mai puțină și o finanțare mai bună.
Medicina de familie este una dintre specialităţile deficitare de care s-au ferit mulţi dintre absolvenţii de medicină admişi la Rezidenţiat, în toamnă. Din peste 300 de locuri disponibile, 46 au rămas neocupate şi vor fi scoase din nou la concurs la sesiunea extraordinară a examenului de rezidenţiat, care va fi organizată la jumătatea lunii mai.
Universitatea de Medicină "Carol Davila" din Capitală are toate locurile ocupate la Medicină de Familie, dar poate pregăti mai mulţi specialişti. Acum sunt 360 de rezidenţi la medicină de familie, dar unii se răzgândesc pe parcurs.
”Datorită multor cereri de schimbări de specialitate, am mai analizat Ordonanţa 18. Există o prevedere că dacă la sfârşitul rezidenţiatului ai făcut rezidenţiatul pe altceva și nu ai dat examen de specialitate te poți reconverti pe medicină de familie”, spune Cătălina Poiană, preşedintele Colegiului Medicilor Bucureşti, prorector UMFCD
”Din 107 colegi care au început în 2019, au terminat 47. Un medic rezident în anul 4 de Medicina Familiei câștigă aproximativ 4200 net plus spor de secție, în timp ce medicul la cabinet e posibil să nu rămână cu această valoare. Ne temem că nu va avea în curând cine să ne ingrijească”, ne-a declarat dr. Sandra Alexiu, preşedinte, Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov.
Mai puţin de zece mii de medici de familie au contract cu Casa de Asigurări, în toată ţara. Jumătate se apropie de pensionare, un sfert sunt deja pensionari, dar încă lucrează. Problema e distribuţia lor în ţară. Încă din 2019, 168 de comune nu aveau nici măcar un cabinet de medicina familiei sau un punct de lucru, potrivit datelor oficiale. Multe primării le pun la dispoziţie cabinete dotate şi locuinţe, dar tot nu vin medici.
”Pentru a avea medici de familie în zone rurale să găsim copii din acele zone, pe care să-i ajutăm să aibă o carieră în medicină. Vom rezolva problema lipsei de medici de familie din rural, când ruralul se va ridica și el. Dacă ne uităm la harta făcută de federaţie, se suprapune perfect pe atlasul zonelor margializate”, declaraă și dr. Raluca Zoițanu, preşedinte Federaţia Patronatelor Medicilor de Familie din România.
”Puțini reușesc să ia examenul de admitere la medicină din zona rurală. Poate să dăm stimulente sau burse pentru cei care fac practică de vara în med rural”, este de părere prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" Bucureşti.
E nevoie de o finanţare mai bună, dar şi de reducerea birocraţiei, spun medicii de familie.
”Legislația mă împiedică să-l ajut pe bolnav. Nu suntem decât niște anexe la o ștampilă cu rază scurtă de acțiune pentru a trimite un pacient la specialist”, ne-a declarat dr. Adriana Mihalaș, medic de familie, secretar CMB.
În contractul-cadru privind asistenţa medicală au fost introduse servicii în plus pentru medicii de familie. Iar prin Planul de rezilienţă sunt alocate fonduri pentru a renova trei mii de cabinete, dar încă se aşteaptă cereri. Sunt bani şi pentru ca sistemul unic informatic să nu mai cedeze atât de des.