Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES

Smaranda Brăescu, prima parașutistă din România și a treia din Europa

Pe 5 iulie 1928, după luni de antrenamente și sacrificii, realiza primul salt de la 600 de metri, încheiat cu o aterizare perfectă. "În timpul saltului, după ce mi s-a deschis parașuta, m-am pornit pe râs, așa singură, în aer, ca un copil căruia i-a reușit o ștrengarie".

05 Iulie 2017, 08:15 | Magda Manea |
Smaranda Brăescu la bordul unui avion pe care îl pilota
Smaranda Brăescu la bordul unui avion pe care îl pilota
Smaranda Brăescu - prima femeie pilot din România
Smaranda Brăescu
Smaranda Brăescu

"Vreau să fiu pilotă și să am avionul meu!" asta le-a spuns Măndița părinților ei, la vârsta de 15 ani, după ce văzuse, la Bârlad, primul avion din viața ei.

Asculta fascinată poveștile pline de curaj ale piloților Louis Bleriot, prințul Gheorghe Valentin Bibescu, inginerul Gheorghe Negrescu și Aurel Vlaicu și visa cu ochii deschiși, dar avioanele le erau interzise femeilor.

Primul pas l-a făcut la școala de aviație din Tecuci, unde i-a spus comandantului, colonelul Enescu Athanase, "Vreau să fiu pilotă!". Acesta a trimis-o să se adreseze "organelor superioare de la București".

"Mă voi duce și acolo și nu mă mai înapoiez până nu reușesc!" și-a spus Măndița, nevoită să renunțe pentru moment la aviație și să se îndrepte către parașutism. Încurajată de un celebru inventator și parașutist german, Otto Heineke, Smaranda s-a înscris cursurile școlii de parașutism de la Berlin.

(w300) Smaranda B

La 30 de ani, cu o parte din bani împrumutați și alții primiți de sora cea mare, își cumpără parașuta necesară înscrierii la Școala Schroeder.

Măndița, prima parașutistă din istoria României și a treia din istoria Europei

Pe 5 iulie 1928, după antrenamente îndelungate și sacrificii, românca Smaranda Brăescu realizează primul său salt de la 600 de metri, urmat de o aterizare perfectă.

"Bravo, românca!", au strugat nemții, iar Măndița își amintea "In timpul saltului, dupa ce mi s-a deschis parasuta, m-am pornit pe ras, asa singura, in aer, ca un copil caruia i-a reusit o strengarie". A devenit astfel prima parașutistă din istoria României și a treia din istoria Europei. Au continuat salturi de la 700, 1.000, 2.000 de metri.

După un accident care a ținut-o departe de nori o jumătate de an, în 1931, Smaranda sare de la 6.000 de metri, fără mască de oxigen. Record mondial feminin!

(w300) Smaranda B

Mândița, din America în jurul lumii

Ca să poată ajunge în Statele Unite, ziarul Universul organizează o chetă public. Îmbrăcată în port popular de la nord de Dunăre, ajunge în America, unde pe 19 mai 1932, în California, se lanseaza de la peste 7.000 de metri, într-un salt de 25 de minute.

"Aparatele foto țăcăneau, moriștile cinematografice intraseră în funcțiune, iar creioanele alunecau de mama focului pe block-notesurile reporterilor, chiar ți când răspunsul meu se reducea la un zâmbet sau la un autograf. Erau gazetarii Americii, spaima lumii"

Aici, în America, face cursurile de "pilotă" și obține brevetul.

Întoarsă în țară, Regele Carol al II-lea a decorat-o cu a doua baretă la "Crucea de aur" a Virtuții Aeronautice, iar ziarul "Universul" a inițiat o nouă chetă, care alături de prima oferită de stat, o ajută pe Smaranda să cumpere un avion.

Abia în 1935, reușește să achiziționeze un avion ușor și ieftin, botezat Aurel Vlaicu, cu care face înconjurul lumii.

"Smaranda avea un cult pentru costumele populare. Avea o colecție impresionantă, din toate colțurile României. Pe multe dintre ele le primea cadou, atunci când mergea prin țară", povestește Ana Maria Sireteanu, stranepoata Smarandei. Costumul popular îl purta peste tot: la mitinguri aviatice, manifestări, ceremonii, baluri cu etichetă și evenimente.

"Nu avea bani de rochii de bal la Paris, și atunci, costumele populare, atât de dragi, erau soluția perfectă: erau elegante și impunătoare, făceau reclamă bună culturii române și nici nu costau bani".

În anii războiului, însoțitoare de zbor în "Escadrila Albă", a salvat sute de răniți, a luptat pentru eliberarea Ardealului și a fost răsplătită cu "Ordinul Crucea Regina Maria".

 

(w500) Smaranda B

După război, Armata Roșie a distrus elita aviației românești, avionul i-a fost rechiziționat, iar în 1946 a semnat un protest față de trucarea alegerilor câștigate de comuniști. Este momentul în care încep anchetele și condamnările la închisoare. Smaranda a primit doi ani de închisoare, dar a fugit, s-a ascuns, îmbrăcată în haine de măicuță greco-catolică, în Moldova.

Lipsa de activitate, dorul de zbor, reumatismul și cancerul au ținut-o mult timp la pat, îngrijită de măicuțele greco-catolice.

A murit pe 2 februarie 1948 și a fost înmormântată la Cluj, în Cimitirul Central. Pe piatra funerară, de frica Securității, măicuțele au trecut un nume comun, Maria Popescu.

sursa

Formula As

 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN DOCUMENTARE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 9°C 9°C
IASI 5°C 8°C
CLUJ °C °C
CONSTANTA 10°C 11°C
CRAIOVA 8°C 8°C
BRASOV °C °C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 23 Noiembrie 2017, 15:09
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 23-11-2017
Deschidere: 7772.96
Maxim: 7804.31
Mimim: 7770.82
Variatie: 0.09%
EL
11.86
1.19%
BRD
12.96
0.31%
TLV
2.15
0.69%
SNG
32.35
0.62%
SFG
33.40
0.9%
FP
0.83
0.6%
SIF2
1.34
0.59%
SNP
0.28
0.71%
SIF5
2.17
2.26%
TGN
392.00
0.51%
ARHIVĂ ȘTIRI