Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Şi lor li se spune extratereştri

Sunt cei 530 de oameni care au văzut din spaţiul cosmic Pământul. Cosmonautul român Dumitru Prunariu a fost al 103-lea, într-o misiune care a început în 14 mai 1981. Marea aventură cosmică se datorează curajului lor şi enormelor eforturi umane şi financiare care au făcut cu putinţă zborul dincolo de limitele atmosferei terestre.

11 Mai 2014, 21:51 (actualizat 12 Mai 2014, 12:49) | Liliana Teică |
Pământul văzut din spaţiu / FOTO: Space.com/Graphic: Dancsak Andras
Pământul văzut din spaţiu
Iuri Gagarin
Neil Armstrong salutând de pe Lună
Dumitru Prunariu în spaţiu
Nava VOSTOK 1
Echipajul navetei Comumbia
Sally Ride pe naveta Challenger
Atlantis la finalul misiunii
Prima ridicare a navetei Columbia, 12 aprilie 1981

Bărbaţi şi femei, astronauţi, sau cosmonauţi, profesionişti ai zborului, astronauţi comerciali sau chiar turişti spaţiali, din 36 de ţări ale lumii, au zburat la o altitudine mai mare de 100 de km, cel mai tânăr avea doar 25 de ani, iar cel mai vârstnic împlinse 77 de ani, unii chiar au ajuns pe Lună, alţii nu au supravieţuit misiunilor.

Iuri Gagarin a fost primul om care a văzut planeta noastră din spaţiul cosmic

(w220) Iuri GagarÎn dimineaţa zilei de 12 aprilie 1961, la ora 08.07, ora României, nava Vostok 1 a fost lansată pe orbita Pământului de pe Cosmodromul Baykonur, în prezent pe teritoriul Kazahstanului. Cosmonautul Gagarin avea 27 de ani şi misiunea sa era deosebit de periculoasă, în condiţiile în care zborurile anterioare, din cadrul programului Sputnik, cu câini la bord, se terminaseră tragic în aproape jumătate din cazuri.

Gagarin a efectuat o rotaţie completă în jurul Pământului, la o altitudine ce a variat între 175 şi 380 de kilometri, şi a efectuat prima transmisiune televizată din spațiu, după 108 minute capsula spaţială a reintrat în spaţiul atmosferic şi, din motive tehnice, Gagarin s-a catapultat din modul la 7.000 de metri înălţime, aterizând cu paraşuta în zona Saratov, la 700 de kilometri de Moscova. Pentru sovietici a fost un triumf şi succesul misiunii a fost intens exploatat propagandistic de Kremlin pentru a se demonstra superioritatea tehnologiei sovietice faţă de cea americană.

Doar câteva săptămâni mai târziu, în 5 mai 1961. şi SUA trimit un astronaut în spaţiu. Alan Shepard Jr. reuşea un zbor suborbital de 15 minute şi 22 de secunde. Era prima misiune din cadrul Proiectului Mercury care avea să îl trimită în spaţiu şi pe John Glenn, câteva luni mai tîrziu, în 20 februarie 1962.

Preşedintele John F. Kennedy anunţa atunci obiectivul ambiţios al SUA de a trimite un om pe Lună, care să se întoarcă în siguranţă înapoi, până la sfârşitul deceniului.

Cele două mari puteri mondiale se aflau în plin Război Rece, iar competiţia pentru cucerirea spaţiu­lui cosmic avea să devină o parte importantă a conflictului cultural, tehnologic, ideologic şi politic dintre ele.

Doi ani mai târziu, la 16 iunie 1963, era lansată în spaţiu şi prima femeie, Valentina Tereshkova, care a orbitat Pământul la bordul navei Vostok 6, timp de 3 zile.

Pentru prima dată, în 18 martie 1965, cosmonautul Alexei Leonov, ieşea în spaţiu pentru a executa activităţi extra-vehiculare, doua luni şi jumătate mai târziu şi astronautul american Ed White părăsea nava aflată pe orbita Pământului.

Anul 1967 a fost marcat de două catastrofe: în 27 ianuarie astronauţii americani Gus Grissom, Edward White şi Roger Chaffee îşi pierd viaţa atunci când un incendiu distruge modulul de comandă Apollo I în timpul unui test la sol la Centrul Spaţial Kennedy, iar în 24 aprilie cosmonautul Vladimir Komarov moare când nava cosmică Soyuz I se prăbuşeşte la întoarcerea pe Pământ. Patru ani mai târziu, mor încă trei cosmonauţi sovietici, Gheorghi Dobrovolski, Vladislav Volkov şi Victor Pataiev. În timpul reintrării în atmosferă a navetei lor spaţiale Soyuz 11,  o supapă defectă depresurizase nava.

Omul păşeşte pe Lună la 20 iulie 1969

(w220) Neil ArmstNeil Armstrong şi Edwin "Buzz" Aldrin din misiunea Apollo 11 se află timp de 21 de ore şi jumătate pe Lună, dintre care 2 ore şi jumatăte în afara capsulei. Trei ani mai târziu, în misiunea Apollo 17, astronauţii Eugene Cernan şi Harrison Schmitt au petrecut pe satelitul natural al Pământului 74 ore şi 59 minute. Era cea mai lungă şi ultima expediţie a omului pe Lună.

Prima misiune a navetei Columbia, STS-1, a durat de pe 12 aprilie până pe 14 aprilie 1981 şi a orbitat planeta de 36 de ori. Cu aceeaşi navetă, în misiunea STS-7,  avea să zboare şi Sally Ride, prima femeie astronaut a Statelor Unite.

Primul cosmonat român în spaţiu a fost Dumitru Prunariu

A participat la misiunea Soiuz 40 care a început în 14 mai 1981, a petrecut în spaţiu 7 zile, 20 de ore, 42 de minute şi 52 de secunde şi a parcurs nu mai puţin de 5.260.000 de kilometri în zborul său.

(w220) Dumitru PrDumitru Prunariu era atunci al 103-lea cosmonaut al lumii şi prin el România a devenit a noua ţară care şi-a promovat capacitatea ştiinţifică în spaţiul extraatmosferic. Succesul ştiinţific nu este întotdeauna egal cu succesul financiar, dar oferă satisfacţii deosebite şi recunoaştere, spunea Prunariu.

De profesie inginer aeronautic, a scris mai multe cărţi despre tehnologia spaţială şi zbor, iar experienţa sa din spaţiu l-a făcut să conştientizeze pericolul în care se află planeta noastră şi a devenit un ecologist convins.

A fost apoi, pe rând, ofiţer inginer în cadrul Comandamentului Aviaţiei Militare, şef al Aviaţiei Civile Române, preşedinte al Agenţiei Spaţiale Române, ambasador al României în Federaţia Rusă, preşedintele Consiliului de ne-militarizare a spaţiului cosmic din cadrul ONU. În prezent are gradul de general maior în rezervă.

Dumitru Prunariu a fost decorat de preşedintele rus Dmitri Medvedev, în 12 aprilie 2011,  în cadrul unei ceremonii care a marcat aniversarea a 50 de ani de la primul zbor al omului în spaţiu.

În 1985, prinţul saudit Sultan Bin Salman Bin Abdul Aziz Al-Saud era primul astronaut arab lansat în spaţiul cosmic.

În 1986, o nouă tragedie. La 28 ianuarie, naveta Challenger explodează la 73 de secunde de la lansare, iar cei şapte membri ai echipajului îşi pierd viaţa.

Pe 1 februarie 2003, în timpul celei de-a 28-a misiuni, STS-107, Columbia s-a dezintegrat în timpul reintrării în atmosfera terestră, deasupra Texasului. Toţi cei 7 membri ai echipajului au pierit. Ancheta oficială a ajuns la concluzia că o bucată de spumă izolantă, de dimensiunile unei valize, a lovit aripa stângă a navetei Columbia la lansare formând o gaură în plăcile de protecţie şi lăsând naveta vulnerabilă la temperaturile foarte mari înregistrate la revenirea în atmosfera Pământului.

În 2011, multimilionarul american Dennis Tito a fost primul turist spaţial, plătise 2 milioane de dolari  şi fusese acceptat la bordul navei ruseşti  Soyuz pentru a vizita Statia Spaţială Internaţională. Acum Tito plănuieşte o misiune umană pe planeta Marte, în anul 2018. El speră ca acest zbor să inspire omenirea pentru noua eră a explorării spaţiale.

La 15 octombrie 2003, şi China se lansa în cursa spaţială: trimitea un om în spaţiu, pe astronautul Yang Liwei, la borful navei Shenzhou 5.

Ultima misiune a unei navete în spaţiu se încheie la 21 iulie 2011, când Atlantis soseşte la Centrul Spaţial Kennedy.

 

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ŞTIAŢI CĂ ...
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 16°C 18°C
IASI 18°C 18°C
CLUJ 18°C 20°C
CONSTANTA 12°C 13°C
CRAIOVA 13°C 18°C
BRASOV 14°C 16°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 22 Aprilie 2019, 17:53
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 22-04-2019
Deschidere: 8351.3
Maxim: 8402.88
Mimim: 8345.96
Variatie: 0.62%
FP
0.96
0.63%
SNG
33.60
0.75%
TLV
2.19
0.23%
SNP
0.37
2.18%
SNN
10.74
1.29%
BRD
13.72
0%
TGN
350.00
0%
EL
10.90
2.27%
DIGI
24.40
2.81%
SIF3
0.25
0.81%
ARHIVĂ ȘTIRI