Separatismul îngheţat din Republica Moldova. Transnistria și Găgăuzia țin în șah autoritățile de la Chișinău

În 1992, ca urmare a agresiunii ruse, Chişinăul a pierdut controlul asupra raioanelor de Est ale Republicii Moldova, care se află acum sub ocupaţie militară rusă.

Revenirea regiunii transnistrene sub controlul constituţional este anevoioasă. Autorităţile separatiste de la Tiraspol vor cu orice preţ să obţină independenţa acestui teritoriu.

Pe 22 iulie 2005, Parlamentul de la Chişinău a adoptat prin vot unanim o lege organică în care a fixat prevederile de bază ale unui statut juridic special pentru localităţile din stânga Nistrului.

Deocamdată, Tiraspolul refuză categoric să discute măcar această ofertă. În articolul trei al legii organice scrie că:

Art. 3. – (1) În componenţa Republicii Moldova se va constitui unitatea teritorială autonomă cu statut juridic special Transnistria.

Reglementarea politică a problemei transnistrene poate fi realizată, spune legea, doar în baza unei soluţii paşnice, care să excludă acţiunile militare, iar regiunea de Est trebuie să fie demilitarizată şi democratizată. Până la identificarea unui compromis, problema rămâne un punct nevralgic.

Un alt subiect sensibil e şi unitatea teritorial-administrativă Găgăuz-Yeri, din sudul Republicii Moldova. După destrămarea URSS, cu susţinerea directă a Moscovei, pe 19 august 1990, această regiune şi-a declarat independenţa. Una ilegală, evident. Situaţia era tensionată, dar conflictul a fost aplanat în decembrie 1994, atunci când Parlamentul de la Chişinău a recunoscut autonomia teritorială a găgăuzilor și le-a oferit un statut juridic special.

Art. 1. – (1) Găgăuzia (Gagauz-Yeri) este o unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte componentă a Republicii Moldova.

Pe 2 februarie 2014, în autonomie a fost organizat un referendum ilegal, susţinut şi de actualul preşedinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, pe atunci lider al PSRM.

În rezultatul plebiscitului nerecunoscut de autorităţile de la Chişinău, 98.9% dintre locuitorii autonomiei găgăuze au pledat pentru independenţa regiunii, în cazul în care Republica Moldova îşi pierde suveranitatea şi tot atâţia vor să adere la uniunea euroasiatică.