Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES

Senatul - instituţie fundamentală a României moderne

A apărut pe scena politică în anul 1864 la iniţiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi de-a lungul timpului ca forum de dezbatere parlamentară a contribuit la menţinerea echilibrului între structurile politice, la apărarea drepturilor şi libertăţilor democratice, la promovarea idealurilor naţionale. Aniversarea a 150 de existenţă a Senatului este sărbătorită pe 17 iunie 2014 printr-o sesiune solemnă a Senatului României şi va fi marcată prin organizarea mai multor evenimente.

17 Iunie 2014, 11:07 (actualizat 17 Iunie 2014, 11:11) |
Plenul Parlamentului / FOTO: Facebook V. Ponta
Plenul Parlamentului
Senatul României
Alexandru Ioan Cuza
Sigla Senatul României
Parlamentul român. Arhivă

Senatul României marchează aniversarea a 150 de ani de la înfiinţarea prin organizarea unei şedinţe solemne la care au fost invitaţi pe lângă actualii senatori şi foşti preşedinţi de Senat, reprezentanţi ai autorităţilor statului, reprezentanţi ai misiunilor diplomatice acreditate în România, dar şi oficialităţi europene.

Sub egida Senatului, s-au organizat sesiuni ştiinţifice în parteneriat cu mediul academic, expoziţii tematice de carte, documente sau fotografii referitoare la istoria instituţiei, iar la 2 iunie 2014, Banca Națională a României a pus în circulație, în intenția colecționarilor, un set de trei monede (din aur, din argint și din tombac cuprat), precum și o monedă din argint.

Senatul în istoria României

Constituirea statului unitar român, prin Unirea Principatelor Române în 1859, a reprezentat un moment de referinţă şi pentru reorganizarea democratică a structurilor politice şi administrative.

(w380) AlexandruPrin plebiscitul din 23-26 mai/4-7 iunie 1864 s-a introdus Corpul Ponderator, redenumit ulterior Senat, ca cea de a doua cameră a Parlamentului, şi alcătuit din membri de drept, capi ai bisericii şi ai unor autorităţi publice, şi din membri numiţi de domnitor, reprezentaţi ai judeţelor şi înalţi funcţionari ai statului.

Nouă lege electorală conferea dreptul de vot doar bărbaților de peste 25 de ani și care aveau un venit anual de peste 100 de galbeni. La aceștia se adăugau, fără condiții de cens, preoții, institutorii, profesorii, licențiații și doctorii, precum și cei care practicau profesii liberale și pensionarii cu o pensie anuală de cel puțin 3.000 lei.

Prin Constituţia din 1866, întemeiată pe principii democratice considerate avansate la acea vreme, Senatul a devenit un organ ales, pe bază de vot cenzitar, deşi cuprindea şi câţiva membri de drept, moştenitorul tronului şi fruntaşii bisericii. Câte două persoane din fiecare judeţ erau alese în Senat pentru o durată de opt ani, jumătate din numărul lor fiind reînnoit la patru ani. Universităţile din Bucureşti şi Iaşi aveau dreptul de a alege câte un reprezentant propriu în Senat. Cu acest sistem parlamentar bicameral România s-a înscris în familia statelor democratice ale Europei şi a cunoscut un rapid proces de modernizare politică, economică şi culturală, sub un regim de monarhie constituţională care a durat până la începutul celui de al doilea război mondial.

Senatul a jucat un rol deosebit în viaţa politică românească şi prin faptul că a reprezentat principalul for de consacrare a unor decizii de însemnătate istorică pentru naţiunea română, de la proclamarea Independenţei de stat (1877) şi adoptarea unor legi importante menite să accelereze modernizarea ţării, până la consfinţirea Marii Uniri din 1918 şi relansarea dezvoltării pe noi coordonate a României în perioada interbelică.

Prin Constitutia din 1923, Senatul şi Adunarea Deputaţilor au devenit organe reprezentative alese prin vot universal, a fost consacrată desăvârşirea unităţii statale a României şi a facilitat afirmarea pe scena publică a unor noi forţe sociale şi politice. Senatul interbelic era alcătuit din senatori de drept - reprezentanţi ai cultelor, persoane care au îndeplinit importante funcţii publice - şi senatori aleşi, pe o durată de patru ani. Unii senatori erau aleşi prin vot universal şi direct, în circumscripţii electorale, iar alţii erau aleşi de consiliile locale, de camerele profesionale (camerele de comerţ, industrie, muncă şi agricultură) şi de cadrele didactice ale universităţilor din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Cernăuţi.

În perioada interbelică activitatea parlamentară a avut ca scop unificarea legislaţiei pe întreg teritoriul naţional şi modernizarea acesteia corespunzător noilor imperative ale vremii, iar prin Senat şi Adunarea Deputaţilor au trecut legi ce vizau reorganizarea administrativă a ţării, reforma agrară, exploatarea resurselor naturale, întărirea capitalului autohton şi a finanţelor, reaşezarea sistemului fiscal şi a asistenţei sociale, dezvoltarea industriei de apărare, contractele colective de muncă.

Noua Constituţie impusă de Regele Carol al II-lea în 1938 a prevăzut ca alături de senatorii de drept, dintre care făceau parte şi membrii familiei regale, să intre în Senat şi o categorie de senatori numiţi direct de rege şi o alta a senatorilor aleşi pe baza unui sistem corporatist. Prin legea electorală din 9 mai 1939, corpul electoral a fost împărţit în trei categorii, după criteriul activităţii profesionale (agricultură şi muncă manuală, comerţ şi industrie, ocupaţii intelectuale).

Sub regimul dictaturii regale, Parlamentul a devenit un organ decorativ, lipsit de principalele sale atribuţii, aservit puterii executive, iar regele decidea în problemele majore prin decrete-legi.

În perioada celui de Al Doilea Război Mondial, odată cu instaurarea regimului de dictatură militară, în toamna anului 1940, activitatea Senatului şi a Adunării Deputaţilor a fost suspendată.

După 23 august 1944, sub presiunea forţelor sovietice şi comuniste, Senatul a fost desfiinţat printr-un decret din iulie 1946, iar Parlamentul a fost reorganizat într-un singur corp legislativ, Adunarea Deputaţilor. Această instituţie parlamentară va fi transformată, prin Constituţia din 1948 în Marea Adunare Naţională, organism subordonat total puterii comuniste.

Constitutţiile din 1952 şi 1965 au menţinut caracterul autoritar al regimului comunist, în condiţiile în care pluralismul politic, libertăţile politice şi civice, principiul separaţiei puterilor în stat erau suprimate, iar puterea legislativă şi cea executivă erau subordonate total comandamentelor ideologice ale partidului unic.

Revoluţia din decembrie 1989 a deschis calea revenirii României la un regim democratic autentic, bazat pe alegeri libere şi pluralism politic, pe respectarea drepturilor omului, pe separaţia puterilor şi răspunderea guvernanţilor în faţa organelor reprezentative. În primăvara anului 1990, Senatul a fost reînfiinţat, ca instituţie reprezentativă şi legislativă, iar 20 mai 1990 au fost alese în mod liber şi democratic Senatul şi Camera Deputaţilor, care au funcţionat şi ca Adunare Constituantă, având misiunea de a elabora o nouă Constituţie, aprobată, la 8 decembrie 1991 prin referendum naţional. Pe baza acestei noi legi fundamentale, România şi-a reconstruit ordinea juridică şi instituţională, iar Parlamentul, în înţelesul autentic de organ reprezentativ şi legislativ suprem, şi-a reluat locul firesc într-o societate democratică, fiind ales în mod liber de cetăţeni, în condiţiile pluralismului politic.

În octombrie 2003, Constituţia a fost revizuită pentru a pune în acord prevederile sale cu noile realităţi social-politice şi cu imperativele procesului de integrare europeană. Astfel, s-a instituit un nou mecanism de funcţionare a sistemului bicameral, prin care s-au departajat competenţele legislative ale Senatului şi ale Camerei Deputaţilor, asigurându-se fluidizarea activităţii legislative şi eliminarea etapelor de mediere.

În anul 2009 președintele Traian Băsescu a inițiat un referendum pentru un Parlament unicameral și scăderea numărului de parlamentari.

Senatul actual, preluând şi dezvoltând tradiţiile sistemului democratic românesc îşi reconfirmă statutul de forum de dezbatere şi decizie şi participă activ la configurarea noului cadru legislativ şi la consolidarea poziţionării României în rândul statelor europene.

 

Sursa

site Senatul României

 

 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN POLITIC
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI -4°C -9°C
IASI -7°C -10°C
CLUJ -4°C -5°C
CONSTANTA 0°C -2°C
CRAIOVA -2°C -8°C
BRASOV -5°C -11°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 24 Februarie 2018, 18:08
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 23-02-2018
Deschidere: 8290.73
Maxim: 8356.13
Mimim: 8283.89
Variatie: 0.79%
SFG
34.40
15%
TLV
2.36
0.21%
FP
0.92
2.3%
SNG
35.65
0.28%
TGN
406.50
0%
SNN
8.06
0%
BRD
13.78
1.17%
TRP
0.42
0.24%
TEL
24.40
1.42%
SIF5
2.29
0.86%
ARHIVĂ ȘTIRI