Consilierii generali ai Capitalei au aprobat toate cele 37 de cereri de finanţare prin programul ”Anghel Saligny”

Printre acestea se numără lucrările de la Prelungirea Ghencea, reabilitarea sistemului rutier pe o serie de artere din Capitală, proiecte din cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, revitalizarea urbană a cheiului Dâmboviţa, modernizarea reţelei de troleibuz pe mai multe străzi şi bulevarde, pasajul Doamna Ghica, îmbunătăţirea accesului pietonal, amenajarea staţiilor de transport public şi dotarea acestora cu echipament de informare a călătorilor, extinderea sistemului de semaforizare inteligentă pentru 574 de intersecţii şi prioritizarea vehiculelor cu destinaţie specială.

Consilierul municipal USR Andrei Rigu a declarat că proiectele de pe ordinea de zi sunt „importante pentru oraş, necesare pentru cetăţeni”, dar a menţionat că „ar fi fost mult mai bine” ca membrii CGMB să le poate consulta cu mai mult timp înainte. Potrivit acestuia, primarul general trebuie să explice cum se integrează aceste investiţii într-o „strategie unitară, predictibilă şi pe termen lung” pentru Bucureşti. El a menţionat că va propune un proiect de hotărâre pentru a asigura transparenţa implementării acestor obiective.

„Este foarte important ca Primăria Municipiului Bucureşti să comunice către cetăţeni: stadiul proiectelor, în momentul în care se vor implementa, contractorii şi valoarea exactă a lucrărilor care se vor efectua. În acest sens intenţionez să depun un proiect de hotărâre, ca să avem aceste informaţii disponibile cât mai uşor cetăţenilor din Bucureşti”, a spus el.

Duminică, în cadrul unui interviu la Digi 24, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, arăta că proiectele propuse pentru finanţare prin „Anghel Saligny” vizează reabilitarea şi extinderea liniilor de tramvai, semaforizarea inteligentă. Acestea, alături de proiectul Orbital Bucureşti şi metroul de suprafaţă, sunt menite să rezolva problema traficului rutier intens din Capitală, menţiona el.

„În ultimii ani s-a investit într-un pod, într-un alt pod, într-un pasaj, dar niciunul dintre ele nu şi-a propus să rezolve problema de fond a traficului, de exemplu. Proiectele noastre – şi aici am avut o colaborare foarte bună cu CJ Ilfov şi Ministerul Transporturilor – sunt acele radiale care să iasă până în Centură, metroul de suprafaţă. Am depus la ‘Anghel Saligny’ proiectele pentru reabilitarea şi extinderea liniilor de tramvai, pentru semaforizarea inteligentă. Acestea sunt proiectele mari care să rezolve problema traficului”, a precizat el.

Printre acestea se numără şi obiectivul de investiţii „Străpungere b-dul Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu Etapa II – km 2+400 – intersecţie Calea Vitan Bârzeşti”. Măsura vizează prelungirea proiectului aflat în exploatare, de străpungere a Bulevardului Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu pâna la Şoseaua Vitan Bârzeşti, precum şi extinderea de la două la şase benzi de circulaţie a străzii Iuliu Haţieganu.

Un alt proiect este cel care vizează lărgirea la patru benzi de circulaţie a str. Prelungirea n Ghencea, între str. Braşov şi str. Mărăcineni; realizarea a unei căi duble de tramvai pe str. Prelungirea Ghencea între str. Braşov şi centura Capitalei; realizarea pistelor de biciclişti; amenajarea trotuarelor; modernizarea sistemului de iluminat.

Primăria Capitalei doreşte să obţină finanţare şi pentru realizarea unui drum de acces care să lege ansamblul rezidenţial Henri Coandă la marile artere de circulaţie ale Capitalei, respectiv Şos. Pipera şi str. Căpitan Alexandru Şerbănescu.

Alte propuneri vizează reabilitarea sistemelor rutiere pe artere sau segmente de artere din Capitală, precum: str. Barbu Văcărescu, B-dul Basarabiei (de la intersecţia cu B-dul 1 Decembrie până la cap terminal Republica), B-dul Chişinău, B-dul Dimitrie Pompeiu, B-dul Expoziţiei, B-dul Ferdinand, B-dul I. Ghe. Duca, B-dul Mărăşeşti, B-dul Pache Protopescu, B-dul Theodor Pallady, B-dul 1 Decembrie, B-dul Basarabia, Calea Călăraşilor, B-dul Timişoara.

De asemenea, administraţia locală doreşte să obţină finanţare şi pentru realizarea unor proiecte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru centrul Bucureştiului (PIDU). Printre acestea se numără: realizarea unui ansamblu urban complex, constând în Podul Mihai Vodă, pietonal şi pentru biciclişti, peste Dâmboviţa; construirea de parcări subterane şi amenajări urbanistice în Piaţa Constituţiei; realizarea unui traseu prioritar pietonal şi de biciclişti (include 42 de subproiecte); modernizarea spaţiului public în zona Mănăstirii Antim, inclusiv parcaje supraterane; realizarea unui nod intermodal de transport Piaţa Romană; reabilitarea Bd. Unirii de la Piaţa Constituţiei la Piaţa Unirii; reconfigurarea Căii Griviţei între Gara de Nord şi Calea Victoriei; reconfigurarea Căi Moşilor între str. Bărăţiei şi bd. Carol I.

Un alt proiect, susţinut de primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, încă din campania electorală, este „Dâmboviţa – axa creativă a oraşului”, care vizează revitalizarea urbană a cheiului Dâmboviţa. Durata de implementare estimată este de 36 luni, proiectul având o valoare totală de 422 milioane lei cu TVA.

Primăria doreşte să obţină finanţare şi pentru modernizarea reţelei stradale prin extinderea sistemului de semaforizare inteligentă pentru 574 intersecţii şi prioritizarea vehiculelor cu destinaţie specială (transport public, salvare, pompieri şi poliţie) în vederea creşterii siguranţei rutiere şi reducerii poluării.

Alte proiecte propuse spre finanţare sunt Pasajul Doamna Ghica; îmbunătăţirea accesului pietonal, amenajarea staţiilor de transport public şi dotarea cu echipamente de informare a călătorilor; modernizarea reţelei de troleibuz pe Şos. Mihai Bravu, bd. Metalurgiei, între Piaţa Unirii – Piaţa Romană, pe str. Apusului şi în Piaţa Gării de Nord.

Proiectul care ar urma să aibă cea mai mare perioadă de implementare este cel care vizează amenajarea staţiilor de transport public şi dotarea acestora cu echipament de informare a călătorilor – 60 de luni.

Cea mai mare sumă este prevăzută pentru reabilitarea sistemului rutier pe bd. Theodor Pallady, bd. 1 Decembrie, bd. Basarabia, Calea Călăraşilor, bd. Corneliu Coposu inclusiv Bucla Complex Titan. Acesta are o valoare totală de 1,384 miliarde lei cu TVA, dintre care valoarea solicitată de la bugetul statului este de 1,347 miliarde lei, urmând că 36 milioane lei să fie finanţate de la bugetul local.

Sursa Agerpres