Securitatea Europei de Est, discutată la București. Klaus Iohannis: NATO trebuie să continue să își întărească postura de descurajare şi apărare, în special pe Flancul Estic

Mesaj ferm de solidaritate, unitate şi consolidare militară a NATO, transmis la Bucureşti, la Summitul B9, la care au participat ţările de pe flancul estic al Alianţei. Faţă în faţă au stat preşedintele român şi cel polonez, aflat în vizită la Bucureşti. Li s-a alăturat prin videoconferinţă Secretarul General al NATO. Participarea în sistem online la acest summit a preşedintelui american Joe Biden a transmis aliaţilor un puternic semnal de solidaritate. Reuniunea are loc în contextul situaţiei îngrijorătoare privind securitatea din regiunea Mării Negre.

10 Mai 2021, 15:31 (actualizat 10 Mai 2021, 20:33) |
Mesaj de consolidare a NATO pe Flancul Estic
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat, luni, la Summitul Formatului Bucureşti (B9), că a pledat, în discuția cu președintele american Joe Biden, pentru o creștere a prezenței militare aliate, inclusiv a SUA, în România și în sudul Flancului Estic.

"Situaţia îngrijorătoare de securitate din Marea Neagră – despre care am discutat pe larg – ne-a dovedit că trebuie să ne menţinem vigilenţa. Așadar, NATO trebuie să continue să își întărească postura de descurajare şi apărare, în special pe Flancul Estic, în mod unitar și coerent, de la Marea Baltică la Marea Neagră. De aceea, am pledat – inclusiv în discuția cu Președintele Biden – pentru o creștere a prezenței militare aliate, inclusiv a SUA, în România și în sudul Flancului Estic.

Mă bucur că Președintele Biden s-a referit în intervenția sa la importanța unei Alianțe mai puternice și relevante global și, mai presus de toate, la importanța specială a articolului V din Tratatul de la Washington, pe care Statele Unite ale Americii îl susțin extrem de puternic.

De asemenea, împărtășesc ce a spus Președintele Biden legat de necesitatea întăririi cooperării transatlantice: Parteneriatul transatlantic acoperă Europa și se întinde nu doar peste Ocean, ci merge până la Marea Baltică și Marea Neagră, acesta fiind cheia de boltă a tot ceea ce am realizat în secolul XX și până acum.

Trebuie, de asemenea, să rămânem angajați față de partenerii din Vecinătatea Estică, pentru consolidarea capacităților de apărare și sporirea rezilienței lor în fața provocărilor multiple cu care se confruntă.

Am avut azi și un schimb substanţial de evaluări privind subiectele actuale de pe agenda NATO şi contribuţiile noastre în perspectiva Summitului Alianţei din iunie.
Acest Summit va fi un moment important de reconfirmare a unității și solidarității aliate. De asemenea, vor fi adoptate decizii importante privind procesul de reflecție NATO 2030 și actualizarea Conceptului Strategic al NATO.

Doresc să evidențiez aici leadership-ul Secretarului General al NATO, domnul Stoltenberg, în ceea ce privește coordonarea procesului NATO 2030. Acest proces va oferi viziunea strategică pentru Alianță în următorul deceniu și va permite consolidarea rolului și posturii NATO pe câteva coordonate majore.
În primul rând, este vorba despre consolidarea Alianței în plan politic. Am subliniat, în acest sens, rolul NATO ca forum esențial de consultare între membrii săi și utilitatea asigurării unui dialog aliat consolidat pe teme de securitate și apărare.

Alianța trebuie să își consolideze și postura militară - o adaptare dinamică pentru asigurarea unui răspuns eficient și calibrat la provocările actuale de securitate.
În același timp, dialogul și cooperarea cu partenerii noștri, în primul rând Uniunea Europeană, dar și statele care împărtășesc valorile democratice euro-atlantice, sunt fundamentale pentru abordarea globală a NATO.

Bineînțeles, prioritatea pentru noi continuă să o reprezinte partenerii din Vecinătatea Estică şi din Balcanii de Vest.

Am accentuat importanţa unităţii aliate şi a relaţiei transatlantice solide, principii-cheie pentru ca NATO să acţioneze eficient împotriva provocărilor de securitate cu care se confruntă. Unitatea şi solidaritatea aliate nu sunt concepte fără conținut. Ele sunt fundamentul NATO, pentru că nici SUA, nici Europa nu pot fi sigure una fără cealaltă.

Trebuie, de asemenea, să rămânem angajați față de partenerii din Vecinătatea Estică, pentru consolidarea capacităților de apărare și sporirea rezilienței lor în fața provocărilor multiple cu care se confruntă.Am avut azi și un schimb substanţial de evaluări privind subiectele actuale de pe agenda NATO şi contribuţiile noastre în perspectiva Summitului Alianţei din iunie. Acest Summit va fi un moment important de reconfirmare a unității și solidarității aliate. De asemenea, vor fi adoptate decizii importante privind procesul de reflecție NATO 2030 și actualizarea Conceptului Strategic al NATO. Doresc să evidențiez aici leadership-ul Secretarului General al NATO, domnul Stoltenberg, în ceea ce privește coordonarea procesului NATO 2030. Acest proces va oferi viziunea strategică pentru Alianță în următorul deceniu și va permite consolidarea rolului și posturii NATO pe câteva coordonate majore.În primul rând, este vorba despre consolidarea Alianței în plan politic. Am subliniat, în acest sens, rolul NATO ca forum esențial de consultare între membrii săi și utilitatea asigurării unui dialog aliat consolidat pe teme de securitate și apărare.Alianța trebuie să își consolideze și postura militară - o adaptare dinamică pentru asigurarea unui răspuns eficient și calibrat la provocările actuale de securitate. În același timp, dialogul și cooperarea cu partenerii noștri, în primul rând Uniunea Europeană, dar și statele care împărtășesc valorile democratice euro-atlantice, sunt fundamentale pentru abordarea globală a NATO.Bineînțeles, prioritatea pentru noi continuă să o reprezinte partenerii din Vecinătatea Estică şi din Balcanii de Vest.Am accentuat importanţa unităţii aliate şi a relaţiei transatlantice solide, principii-cheie pentru ca NATO să acţioneze eficient împotriva provocărilor de securitate cu care se confruntă. Unitatea şi solidaritatea aliate nu sunt concepte fără conținut. Ele sunt fundamentul NATO, pentru că nici SUA, nici Europa nu pot fi sigure una fără cealaltă.", a declarat președintele Iohannis.

 

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, luni, în deschiderea Summitului Formatului Bucureşti (B9), că participarea preşedintelui SUA, Joe Biden, la acest eveniment este o dovadă a angajamentului Statelor Unite de a consolida Alianţa Nord-Atlantică.

"Este o plăcere să mă alătur dumneavoastră şi liderilor celorlalte state membre, precum şi domnului preşedinte Biden pentru acest important summit. Participarea preşedintelui Biden demonstrează angajamentul SUA de a reconstrui alianţele şi de a întări NATO. Summit-ul NATO de luna viitoare ne oferă o posibilitate unică de a începe un nou capitol în relaţiile transatlantice, să întărim pe mai departe unitatea între Europa şi America de Nord", a declarat Jens Stoltenberg.

Potrivit acestuia, summitul de la Bruxelles, care va avea loc pe 14 iunie, va avea "o agendă ambiţioasă şi orientată spre viitor".

"Într-o lume mai imprevizibilă şi mai competitivă, trebuie să cooperăm mai mult şi să demonstrăm solidaritatea transatlantică nu doar prin cuvinte, ci şi prin fapte. La summit vom avea o agendă ambiţioasă şi orientată spre viitor: consolidarea angajamentului de a ne apăra reciproc, lărgirea abordării noastre în ce priveşte securitatea, adoptarea unei abordări mai globale pentru a proteja ordinea internaţională bazată pe reguli. Întâlnirea de astăzi reprezintă o oportunitate importantă pentru a susţine această agendă", a afirmat Jens Stoltenberg.

Preşedintele SUA, Joe Biden, şi secretarul de stat american Antony Blinken participă luni, prin videoconferinţă, la Summitul Formatului Bucureşti (B9) găzduit de preşedintele Klaus Iohannis, împreună cu omologul său polonez, Andrzej Duda. De asemenea, participă prin videoconferinţă ceilalţi şefi de state din Formatul Bucureşti, precum şi secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.

Formatul Bucureşti (B9) este o iniţiativă lansată de preşedintele Klaus Iohannis şi de preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul estic al Alianţei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.

Primul Summit B9 a fost organizat la Bucureşti în noiembrie 2015. Reuniunile ulterioare la nivel înalt au avut loc la Varşovia (8 iunie 2018) şi Kosice (28 februarie 2019).

Declarația comună a șefilor de stat din Formatul București 9 (B9)

1. Noi, Preşedinţii Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României, Republicii Slovace şi Ungariei, ne-am reunit astăzi, în format virtual, în cadrul platformei pentru consultare şi dialog Bucureşti 9. Salutăm călduros participarea Preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph Biden, şi a Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg la această reuniune.

2. Am discutat evoluțiile de securitate din spaţiul euro-atlantic, inclusiv din vecinătatea noastră. A fost o oportunitate excelentă de a reitera, în pregătirea apropiatului Summit NATO, angajamentul nostru pentru ca Alianţă noastră puternică să devină şi mai puternică. Pe fondul creșterii provocărilor şi ameninţărilor, NATO rămâne piatra de temelie a stabilităţii şi securităţii euro-atlantice. Ne-am împărtăşit opiniile privind evoluţia NATO până în 2030 şi dincolo de acest termen.

3. Reafirmăm hotărârea noastră consecventă de a menţine o legătură transatlantică puternică şi durabilă, bazată pe unitate şi solidaritate aliate, o legătură care rămâne fundamentul apărării noastre colective, aşa cum este consacrat în Articolul 5 al Tratatului de la Washington. Rolul Statelor Unite ale Americii pentru securitatea Europei este indispensabil. Noi, ca aliaţi NATO, împărtăşind aceleaşi valori şi principii democratice, vom continua să lucrăm împreună în beneficiul securităţii euro-atlantice şi al cetăţenilor noştri. Suntem pregătiţi să asigurăm o împărțire echitabilă a responsabilităţilor, în deplin acord cu sarcinile asumate în Angajamentul privind Cheltuielile pentru Apărare. Apropiatul Summit NATO va pava drumul spre un nou capitol în relaţia transatlantică.

4. NATO se confruntă cu ameninţări şi provocări distincte din toate direcţiile strategice. Acţiunile agresive ale Rusiei şi creşterea prezenţei sale militare în vecinătatea imediată a NATO, inclusiv recenta escaladare din Marea Neagră, la graniţele Ucrainei şi în Crimeea anexată ilegal, precum şi activităţile agresive hibride derulate de aceasta, continuă să ameninţe securitatea euro-atlantică şi să conteste ordinea internaţională bazată pe reguli.

Condamnăm actele de sabotaj ale Rusiei pe teritoriul Alianţei, aşa cum au demonstrat exploziile din 2014 de la depozitul de muniţie de la Vrbětice, din Republica Cehă, care constituie o violare gravă a dreptului internaţional. În plus, ne exprimăm îngrijorarea faţă de informațiile privind un tipar comportamental similar pe teritoriul Bulgariei, așa cum arată anunţul referitor la investigaţia în curs de la Sofia. Suntem pe deplin solidari cu aliaţii noştri, Republica Cehă şi Republica Bulgaria.

Terorismul rămâne o ameninţare pentru noi toţi. Războiul hibrid, dezinformarea şi minciuna au ca scop semănarea neîncrederii în societăţile noastre, cu obiectivul final de a șubrezi fundamentul democraţiilor noastre şi de a ne submina unitatea. Instabilitatea de dincolo de frontierele noastre contribuie, de asemenea, la migraţia ilegală. Rămânem vigilenţi, în cadrul Alianţei, astfel încât să ne asigurăm ca Afganistanul să nu redevină un adăpost pentru terorişti.

5. Din 2014, NATO a făcut paşi decisivi în direcţia unui proces semnificativ de adaptare la o nouă realitate geopolitică, concentrându-se pe misiunea sa esenţială de apărare colectivă. Acești pași au fost consolidați suplimentar, în special prin deciziile Summiturilor de la Varşovia din 2016 şi de la Bruxelles din 2018, care prevedeau prezenţa înaintată a NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră şi Iniţiativa NATO privind creşterea gradului de operativitate şi răspuns (NATO Readiness Initiative), care sunt expresia solidarităţii şi unităţii aliate. În acest context, apreciem constituirea brigăzilor NATO Readiness Initiative conduse de Polonia şi România şi propunerea Bulgariei de a găzdui Prezenţa de Coordonare Maritimă Regională a NATO pentru Marea Neagră.

În contextul în care aceste măsuri rămân în vigoare şi trebuie implementate integral, ca răspuns la agravarea situaţiei de securitate, vom continua să ne adaptăm şi să ne consolidăm pe mai departe capacitatea de descurajare şi apărare. Continuând asigurarea posturii de apărare şi descurajare, NATO rămâne, în acelaşi timp, deschis către un dialog regulat, cu o agendă bine articulată şi substanţială, şi către o relaţie constructivă cu Rusia atunci când acţiunile Rusiei vor permite acest lucru.

6. Apreciem leadership-ul Secretarului General al NATO privind procesul NATO 2030, propunând modalităţi de răspuns la provocări de securitate complexe, printr-o abordare de tip 360 grade, stabilind astfel o direcţie clară pentru viitorul Alianţei, inclusiv prin lansarea procesului de actualizare a Conceptului Strategic al NATO.

7. Sprijinim şi aşteptăm decizii substanţiale şi ambiţioase la apropiatul Summit NATO. Susținem conceptele militare strategice adoptate recent pentru consolidarea descurajării şi apărării Alianţei noastre şi ne angajăm să le implementăm integral. În acest context, aliaţii ar trebui să se angajeze în vederea modernizării Structurii NATO de Forţe, componentă esenţială pentru construirea unei arhitecturi consolidate a NATO de descurajare şi apărare.

8. Ascensiunea globală a Chinei are implicaţii pentru securitatea euro-atlantică şi trebuie să o abordăm împreună, ca Alianţă.

9. Ameninţările în creștere la adresa securităţii şi societăţilor noastre, decurgând din exploatarea vulnerabilităţilor sistemice şi utilizarea în scop militar a noilor tehnologii, solicită eforturi în direcţia creşterii rezilienţei la nivel național şi aliat, aşa cum a fost evidenţiat inclusiv în contextul actualei pandemii de COVID-19. Trebuie să continuăm aceste demersuri şi salutăm toate iniţiativele dedicate acestora, cum ar fi Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă ce urmează a fi lansat de România, precum şi activitatea Centrelor de Excelenţă dedicate de la Riga, Tallinn şi Vilnius.

10. Reiterăm angajamentul nostru pentru politica NATO a Uşilor Deschise (Open Door policy), aşa cum este reflectată în Articolul 10 al Tratatului de la Washington. Decizia adoptată la Summitul NATO de la Bucureşti din 2008 rămâne valabilă. Uşa NATO ar trebui să rămână deschisă tuturor celor care pot şi doresc să se alăture comunităţii noastre. Încurajăm acei parteneri care aspiră să adere la Alianţă să continue implementarea reformelor necesare, inclusiv deciziile pentru pregătirea statutului de membru, cu luarea în considerare a valorilor democratice, respectului pentru statul de drept şi drepturile omului şi cu deplina respectare a angajamentelor şi obligaţiilor internaţionale. Vom continua să sprijinim eforturile lor în acest scop.

11. Vom continua să lucrăm cu partenerii like-minded, în special din vecinătatea noastră, pentru a aprofunda dialogul, cooperarea practică şi asistenţa pentru creşterea rezilienţei acestora. Ne menţinem angajamentul pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii Balcanilor de Vest. Reafirmăm, de asemenea, sprijinul ferm pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei, Ucrainei şi Republicii Moldova, în cadrul frontierelor acestora recunoscute la nivel internaţional. În timp ce îşi vor urmări aspiraţiile europene şi euro-atlantice, aceste ţări vor continua să beneficieze de sprijinul nostru în eforturile lor de a creşte rezilienţa în faţa oricăror interferenţe externe.

12. Cooperarea dintre NATO şi UE s-a dezvoltat considerabil şi este esenţială în faţa provocărilor de securitate comune. Ca aliaţi NATO şi state membre UE, susţinem parteneriatul strategic şi aprofundarea coordonării dintre NATO şi UE. În acest scop, vom urmări potenţialul combinat al celor două organizaţii, inclusiv creşterea rezilienţei euro-atlantice, combaterea ameninţărilor hibride, creşterii securităţii în domeniul cibernetic şi obţinerea unei sinergii sporite de acţiune.

13. Vom continua eforturile dedicate unui NATO mai eficient şi mai puternic şi suntem gata să ne oferim contribuţia în beneficiul securităţii transatlantice. Ne menţinem angajamentul de a continua reuniunile în formatul Bucureşti 9, platformă de consultare şi dialog, ca modalitate de a promova abordări comune şi de a contribui la securitatea euro-atlantică.

Discursul președintelui Poloniei Andrzej Duda din deschiderea summit-ului

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că Summitul B9 este un format foarte important pentru Alianţa Nord-Atlantică, iar omologul său polonez, Andrzej Duda, a afirmat că prezenţa la aceste discuţii a şefului administraţiei americane, Joe Biden, şi a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, evidenţiază suplimentar că situaţia din Europa Centrală şi de Est merită să fie privită cu atenţie deosebită.

Cei doi preşedinţi au fost întrebaţi într-o conferinţă de presă comună, la Palatul Cotroceni, despre prezenţa la Summitul Formatului Bucureşti (B9) a preşedintelui SUA şi a secretarului general al NATO.

"Acest format B9 este un format din cadrul NATO şi noi ne întâlnim înaintea summiturilor NATO pentru a discuta problemele comune şi specifice. Înainte de a ne aduna, am avut faza de pregătire a acestui summit şi pot să spun că sunt foarte bucuros că atât preşedintele Statelor Unite ale Americii, domnul Joe Biden, cât şi secretarul general al NATO, domnul Jens Stoltenberg, au acceptat invitaţia mea de a ni se alătura în discuţiile Formatului B9. Pentru noi, Parteneriatul strategic cu SUA şi apartenenţa la NATO sunt esenţa securităţii noastre naţionale şi, în consecinţă, locul preşedintelui SUA şi al secretarului general al NATO în aceste discuţii este natural şi, de aceea, cred că este un format care este foarte important pentru NATO, un format care este foarte important pentru România, este foarte important pentru Polonia", a spus Iohannis.

CITIȚI ȘI Iohannis: Am discutat cu preşedintele Poloniei despre aprofundarea Parteneriatului strategic. Sedinţă a guvernelor în a doua parte a anului. Andrzej Duda: Aş dori să se îmbunătăţească colaborarea militară

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 19°C 22°C
IASI 19°C 20°C
CLUJ 15°C 19°C
CONSTANTA 15°C 16°C
CRAIOVA 17°C 18°C
BRASOV 15°C 18°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
ARHIVĂ ȘTIRI