Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Secretarul general al NATO, la Palatul Cotroceni: Ne bucurăm de planurile României de a cheltui 2% din PIB și de a-și moderniza forțele armate. Aceste contribuții fac NATO mai puternică și România mai sigură

Întărirea flancului estic al Alianţei este în continuare o prioritate. Declaraţia a fost făcută de preşedintele Klaus Iohannis, după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Cei doi au discutat la Cotroceni despre transformarea NATO și creşterea cheltuielilor pentru Apărare. Jens Stoltenberg a venit la Bucureşti miercuri seară, când a participat la o cină de lucru cu miniştrii Apărării din UE. StirileTVR.ro au urmărit declarațiile, pe care le regăsiți în secțiunea VIDEO a acestui articol.

31 Ianuarie 2019, 08:04 (actualizat 01 Februarie 2019, 08:33) | Mihaela Carpea |
Declarația secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la Palatul Cotroceni
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:
 |  GALERIE FOTO

Declarația de presă comună a oficialilor a fost întârziată de discuțiile prelungite.

StirileTVR.ro vă oferă principalele puncte din declarațiile susținute la final.

Declarații președintele Klaus Iohannis:

  • Este o mare plăcere pentru mine că ne-am întâlnit astăzi la Cotroceni și am avut ocazia să discutăm chiar în profunzime chestiunile care ne preocupă legate de NATO. Această vizită este cu atât mai importantă cu cât ne aflăm la începutul unui an special pentru NATO fiindcă vom aniversa la sfârșitul acestui an 70 de ani de existență a Alianței. Dar și pentru România este un an important, se împlinesc 15 ani de când România a aderat la NATO. Aceste aniversări oferă, evident, un bun prilej pentru a trece în revistă realizările comune, dar și pentru a arunca o privire spre viitor, spre evoluția Alianței și în cazul nostru, sigur, spre rolul României în NATO, un rol pe care eu îl văd ca unul important și pentru asta ne implicăm.
  • Am avut o discuție cum am spus pe, pot să zic, toate temele majore care preocupă structurile NATO în această perioadă.
  • Am reconfirmat în dialogul cu secretarul general angajamentul nostru clar de a rămâne un aliat nu numai puternic, dar și de încredere. România, după cum am spus de multe ori, susține cu fermitate consolidarea Alianței. Este cea mai puternică Alianță care a existat vreodată, dar ca să rămână așa este nevoie de multă muncă. Ne bazăm pe o relație transatlantică solidă, care este indispensabilă pentru securitatea și prosperitatea spațiului euroatlantic. România va continua să acționeze ca furnizor de securitate și stabilitate în regiune și, evident, va continua să își îndeplineaască toate responsabilitățile asumate, dintre care, în această perioadă, cea mai discutată este ceea ce se numește burden sharing, adică cheltuielile alocate pentru Apărare.
  • România s-a angajat pentru 2% și ne ținem de această promisiune. O bună parte din acești bani merge, după cum am stabilit în CSAT, în modernizarea armatei și acest lucru a fost văzut, este văzut ca un exemplu pozitiv în NATO.
  • Noi contribuim activ la consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare, atât pe teritoriul propriu, cât și pe teritoriul altor state. Și aici aș da drept exemplu foarte bun prezența noastră în Polonia. În același timp, România menține o contribuție substanțială la operațiile și misiunile aliate - și aici exemplul cel mai elocvent este, sigur, prezența noastră în Afganistan. În Afganistan suntem foarte prezenți, militarii noștri sunt foarte respectați și fac o treabă excelentă acolo. Toate aceste eforturi confirmă importanța pe care o acordăm solidarității aliate și unei abordări cuprinzătoare a riscurilor. În același timp, suntem deplin conștienți că aceste contribuții sunt absolut necesare în actualul context, un context marcat de încălcări ale dreptului internațional și de utilizarea forței militare inclusiv în vecinătatea noastră.
  • Procesul de adaptare a NATO la aceste noi realități este în desfășurare și trebuie să continue. O postură de descurajare și apărare credibilă și eficientă este esențială pentru a răspunde amenințărilor complexe. Obiectivul este asigurarea implementării depline a măsurilor convenite prin efort colectiv, sigur și de o manieră coerentă și susținută.
  • Apărarea pe flancul estic și în regiunea Mării Negre, care ne interesează extrem de mult, trebuie să rămână o prioritate, cu atât mai mult cu cât situația de securitate din zona noastră reprezintă o sursă de preocupare majoră pentru NATO. Am discutat cu domnul secretar general despre progresele înregistrate în implementarea prezenței aliate înaintate în regiunea noastră. Pe baza acestora, vom acționa în continuare pentru consolidarea Brigăzii multinaționale de la Craiova, pentru asigurarea unei prezențe constante a navelor aliate în Marea Neagră - foarte important în această perioadă, precum și pentru stabilirea unor aranjamente militare de comandă și control cât mai eficiente.
  • Aceste măsuri fac parte dintr-o abordare strategică pe termen lung, o abordare care privește întreaga regiune Mării Negre, care este, evident, de o importanță majoră pentru noi, dar prin implicarea noastră, prin efortul nostru, am reușit să facem pe toți aliații să înțeleagă importanța acestei regiuni a Mării Negre și am reușit.
  • În același timp, am susținut importanța continuării unui sprijin activ al NATO pentru partenerii săi, care sunt vizați de amenințări, fie de natură convențională, fie de natură hibridă.
  • Nu în ultimul rând, în contextul deținerii Președinției Consiliului Uniunii Europene, am abordat relația NATO cu UE. Amândoi suntem de părere că este nevoie: A. de o colaborare, de o cooperare strânsă; B. de o implicare și de o parte și de alta în proiecte care se completează reciproc și nu se concurează reciproc.
  • Noi credem că o abordare serioasă, de perspectivă, solidă, este o abordare de tip complementar, care creează sinergii.
  • Din poziția de stat puternic dedicat în egală măsură proiectului european și consolidării în continuare a NATO și, foarte important, a relației transtlantice, România va valorifica toate oportunitățile pentru susținerea dezvoltării parteneriatului stategic între NATO și UE.

Jens Stoltenberg: NATO se adaptează la un mediu de securitate mai imprevizibil, mai nesigur și România este de mare importanță în acest context. Deci mulțumesc  pentru contribuția României în adaptarea NATO pentru a putea reacționa la mediul de securitate mai complex.

Anul acesta, România aniversează 15 ani în calitate de membru NATO. În Afganistan, sute de militari români ajută la stabilizarea țării și împiedică această țară să devină un adăpost al teroriștilor.

Trebuie să investim, într-adevăr, în apărare, pentru a crește securitatea într-o lume mai periculoasă. Ne bucurăm de planurile României de a cheltui 2% din PIB și de a-și moderniza forțele armate în următoriul deceniu. Toate aceste contribuții fac NATO mai puternică și fac România mai sigură.

Vă felicit pentru prima Președinție a Consiliului Uniunii Europene și mulțumesc României pentru că a făcut din această cooperare o prioritate.

Răspunsuri la întrebări:

Jens Stoltenberg:

  • mă bucur foarte mult de eforturile de apărare ale UE
  • și UE și NATO colaborează mai strâns acum decât în orice alt moment din trecut
  • eforturile UE din apărare sunt complementare și nu concurente cu ale NATO
  • UE nu are cum să înlocuiască NATO
  • unitatea europeană nu se poate substitui unității transatlantice
  • după Brexit, 80% din cheltuieli vor proveni de la țări care nu sunt membre UE
  • trebuie să evităm suprapunerile, trebuie să ne asigurăm că întărim, nu slăbim legătura transatlantică.

Klaus Iohannis:

  • complementaritarea eforturilor de dotare este vitală nu-și dorește nimeni să creeze o competiție între NATO și UE.
  • România s-a angajat să cheltuiască 2% din PIB pentru Apărare. (...) În CSAT am luat aceste chestiuni în discuţie de la început şi ne-am dat seama că avem o mare oportunitate de tip strategic - aici, putem, pentru prima dată de mulţi ani încoace, să abordăm înzestrarea Armatei din punct de vedere strategic pe termen mediu, aproape lung. Avem un plan pentru zece ani. Asta face posibile achiziţii care până acum nu au fost deloc la îndemâna Ministerului Apărării sau a Armatei. Avem programele de înzestrare strategică şi suntem dispuşi noi, România, să ducem aceste înzestrări la bun sfârşit. Unele au demarat foarte bine şi sunt în desfăşurare. Nu trebuie să spunem că nu se întâmplă nimic. Se întâmplă! Avem programe strategice în desfăşurare. Neavând, de la Revoluţie încoace, exerciţiul unor mari programe de înzestrare de tip strategic, lucrurile se mişcă parţial mai greu. Nu poţi să aştepţi de azi pe mâine ca departamente care s-au ocupat mai degrabă de achiziţii mai mici dintr-o dată să fie superperformante la achiziţii strategice mari. Asta este. Apar sincope, apar probleme neprevăzute şi toate acestea trebuie depăşite
  • în CSAT am discutat în fiecare an cum adaptăm aceste programe strategice, suntem în grafic. De ce nu se progresează pe corvete este o întrebare la care, probabil, o să vă răspundă mai bine Ministerul Apărării. Din punctul meu de vedere, lucrurile din punctul de vedere al CSAT sunt clare - Guvernul, în speţă Ministerul Apărării, trebuie să livreze şi sper că această abordare se găseşte şi la Ministerul Apărării. Răspunsul concret la licitaţia cu corvetele o să îl primim când probabil ministerul primeşte răspunsul la acea sesizare pe care au făcut-o, având, zic ei, nişte elemente de incertitudine, dar în ansamblu noi ştim ce vrem. Avem la dispoziţie fondurile, fiindcă este un angajament al României, nu este un angajament doar al Guvernului sau doar al CSAT, şi vom duce aceste lucruri la bun sfârşit.

Secretarul general al NATO a participat, miercuri seară, la reuniunea informală a miniştrilor Apărării din ţările membre ale Uniunii Europene, care se desfăşoară la Bucureşti.

VEZI și Miniștrii Apărării din statele Uniunii Europene și Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe, reuniune la București. În discuție: strategia globală privind securitatea

Joi seară, de la ora 19.00, președintele Klaus Iohannis îl primiește și pe ministrul Afacerilor externe al Republicii Federale Germania, Heiko Maas.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ROMANIA2019EU
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 13°C 14°C
IASI 11°C 12°C
CLUJ 10°C 8°C
CONSTANTA 9°C 12°C
CRAIOVA 13°C 15°C
BRASOV 11°C 10°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 18 Februarie 2019, 23:28
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 18-02-2019
Deschidere: 7657.08
Maxim: 7764.01
Mimim: 7657.08
Variatie: 1.4%
TLV
1.84
0.44%
FP
0.88
0.8%
SNP
0.35
0.58%
BRD
11.74
2.95%
SNG
31.95
3.04%
DIGI
27.90
2.94%
SIF5
2.06
0.73%
TGN
341.50
2.82%
EL
10.82
1.87%
SNN
9.29
0.64%
ARHIVĂ ȘTIRI