Seară de dans contemporan semnată Răzvan Mazilu și alte spectacole difuzate online, de Ziua internaţională a Dansului. Oriunde v-ați afla, dansați!

Deşi pandemia de coronavirus a dat peste cap planurile multor organizatori legate de Ziua Internaţională a Dansului din 2020, există instituţii care s-au adaptat şi îşi bucură spectatorii cu spectacole difuzate online, notează Agerpres.

Astfel, Teatrul Odeon, difuzează, la ora 20.00, o seară de dans contemporan semnată de coregraful şi dansatorul Răzvan Mazilu. Programul va include fragmente din spectacolele „Block Bach”, „Şaraiman” şi „Un tango mas” şi va fi transmis în regim de live streaming pe pagina de Facebook oficială a teatrului, pe site-ul Smart FM, secţiunea Life Fever, urmând să fie disponibil şi pe canalul de YouTube.

La rândul său, Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei” va rememora, pe pagina de socializare, momentul artistic pregătit în 2019 pentru această zi, cu îndemnul „Dansează din inimă şi iubeşte ce faci”.

Astfel, pentru a marca Ziua internaţională a Dansului, Consiliul Local Tulcea, Primăria Municipiului Tulcea şi Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei” au organizat, la 24 aprilie 2019, în Piaţa Tricolorului din municipiu, flashmobul „Dans, Dans, Dans”.

Şi în 2018, peste 2.000 de persoane au participat, la 26 aprilie, în aceeaşi piaţă, la un flashmob de dans popular organizat de Ansamblul ”Baladele Deltei”. Toţi dansatorii de la eveniment au purtat tricouri roşii, galbene şi albastre, iar la flashmob au participat atât copii, cât şi adulţi, unii dintre ei fiind fie membri ai ansamblului, fie membri ai formaţiei „Doruleţul”, fie cursanţi ai şcolii de dans iniţiată de ansamblul din subordinea Primăriei.

Oriunde v-ați afla, dansați!

Dansul este o terapie indiferent de situaţie, atât pe perioada de pandemie, cât şi în afara ei, afirmă Vava Ştefănescu, dansator, coregraf, regizor, profesor şi manager al Centrului Naţional al Dansului Bucureşti.

„Dansul e ceva fundamental, e ceva care ne aparţine profund. Probabil că nu ne dăm seama cât de mult dansăm, de fapt, şi se spune că oamenii sănătoşi la minte sunt cei care ştiu să danseze, cărora le place să danseze, aşa că e un lucru de făcut în orice situaţie”, spune managerul CNDB.

În contextul în care miercuri este marcată Ziua Internaţională a Dansului, Vava Ştefănescu spune că ediţia din acest an este „specială” dată fiind „starea de urgenţă”: „Cred că anul acesta este o ediţie specială pentru că, dată fiind situaţia, fiecare încearcă să se orienteze către dansul lui propriu, acasă. Fiecare, la nivel individual, va celebra, într-un fel sau altul, această zi, fie că se gândeşte cât de mult îi este dor de dans, fie că dansează, fie că se uită la ceva online, la un film ori o înregistrate cu dans contemporan sau dans în general. Cred că este un moment mai mult introspectiv, iar ziua aceasta nu face decât să crească dorul de a fi împreună, public şi artişti, undeva într-un spaţiu de spectacol.”

Coregraful crede că „este foarte complicat şi greu de imaginat cum o să arate lumea după revenirea la normalitate, dacă va fi o revenire la ce numeam normal, înainte”: „Eu cred că natura artelor performative are o esenţă a întâlnirii nemediate, care rămâne totuşi nealterată. Dansul este o formă a dispariţiei, a efemerului, lucrează cu acele imagini, senzaţii şi sunete ale dispariţiei şi cu acele momente absolute în care înţelesurile se transmit direct, de asta se şi numeşte artă vie. Cred că şi muzicienilor, şi actorilor, şi publicului şi, evident, dansatorilor ceea ce le lipseşte în momentul acesta este întâlnirea, întâlnirea nemediată.”

Vava Ştefănescu afirmă că o relaxare a restricţiilor din prezent, anunţată de autorităţi, după data de 15 mai, ar putea fi un lucru bun, le-ar oferi posibilitatea artiştilor chiar să ofere spectacole în aer liber: „Relaxarea poate să fie un lucru extraordinar pentru că putem să dansăm liber, putem să dansăm în parc, acasă, în curte, în faţa blocului. Cred că de îndată ce se vor relaxa definitiv lucrurile oamenii vor reveni la vechile obiceiuri şi cei care iubesc spectacolul de dans, care iubesc să danseze, care iubesc teatrul se vor întoarce la vechile obişnuinţe de a veni, de a participa la toate evenimentele legate de dans, de performance, de muzică.”

De Ziua Internaţională a Dansului, îi îndeamnă pe români să danseze, oriunde s-ar afla, pentru a se păstra „sănătoşi la minte şi în spirit”: „Îmi vine în minte acum un proverb care spune – „Unde se aprinde focul, unde există dorinţă, unde există plăcere, putem să şi dansăm”. Cam aşa este dansul. Este oriunde are căldură şi bună receptare, unde există dorinţă. Acesta este mesajul nostru. Oriunde v-aţi afla, dansaţi, ca să vă păstraţi sănătoşi la minte şi în spirit.”

Jean Georges Noverre, creatorul baletului modern

Dansul este o formă universală de expresie artistică, ce depăşeşte frontierele politice, culturale şi etnice. De obicei, manifestările de Ziua Dansului includ spectacole speciale, cursuri deschise publicului, repetiţii publice, expoziţii, seri dansante, programe radio şi TV, vizite, spectacole de stradă etc., arată www.international-dance-day.org.

Institutul Internaţional de Teatru, organizaţie internaţională neguvernamentală, asociată la UNESCO, are centre naţionale în o sută de ţări ale lumii. A fost fondat la Praga în 1948 de UNESCO şi de o comunitate teatrală internaţională. Scopul ITI este promovarea schimbului internaţional de ştiinţă şi practică în artele spectacolului pentru a consolida pacea şi solidaritatea între oameni, notează www.uniter.ro.

Jean Georges Noverre (1727-1810), maestru francez al dansului şi baletului, s-a născut la Paris şi este considerat creatorul baletului modern. Prima apariţie într-un spectacol a avut loc la Fontainebleau, în 1743, iar în 1747 a compus primul spectacol de balet pentru Opera Comică. Doi ani mai târziu, a montat spectacole de balet – ”Iphigenie en Tauride”, ”Alceste”, colaborând cu Christoph Willibald Gluck.

Între 1758 şi 1760, a realizat o serie de spectacole de balet la Lyons – ”Fetes du serail”, ”Les Rejouissances flamandes”, ”La Mort d’Ajax”, ”Orphee aux Enfers”, şi şi-a publicat lucrarea ”Lettres sur la danse et sur les ballets” (1760), în care a definit dansul ca ”o pictură plină de pasiuni, moravuri, obiceiuri”. În 1775, la cererea reginei Maria Antoaneta, a fost numit maestru al spectacolelor de balet la Opera din Paris. A murit la Saint-Germain-en-Laye, la 19 noiembrie 1810.