Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
ANALIZĂ

Şase măsuri pe cântarul clientelei politice

România are o istorie recentă în care banii statului sunt împrăştiaţi discreţionar în teritoriu. Clientela politică e servită prompt, iar independenţii sunt chiar ispitiţi cu oferte de nerefuzat, arată studiul Clientelismul în România, prezentat de Expert Forum. Există şase surse de bani publici care pot da măsura intensităţii clientelismului politic. Cel mai interesant e Fondul de rezervă, cel mai eficient programul pentru infrastructura locală.

19 Februarie 2013, 20:58 (actualizat 19 Februarie 2013, 21:49) | Lidia Moise |
Rectificare bugetară

Ipoteza clientelismului tentacular, care dirijează banii discreţionar şi ţine în captivitate afacerile multor companii ale statului nu este nouă. Rapoartele Curţii de Conturi au dezvăluit, în timp, o serie de operaţiuni suspecte, în care banii statului erau transferaţi fără justificări complete către diverse autorităţi locale.  Este însă pentru prima dată când specialiştii Expert Forum încearcă să o măsoare cu ajutorul unui set de indicatori, urmăriţi în intervalul 2004-2011.

În fond, spune raportul, există vreo şase "vistierii" bugetare prin care primăriile îşi pot suplimenta veniturile:  Fondul de Rezervă al Guvernului, sume defalcate pentru drumuri judeţene şi comunale , utilizate în cea mai mare parte la nivelul consiliilor judeţene, Fondul de mediu, sume pentru şcoli distribuite de Ministerul Educaţiei, sume pentru pentru sisteme de apă în mediul rural şi drumuri comunale şi alocări pentru poduri mici, sisteme de apă-canal şi terenuri sport în mediul rural.
"Aceste şase instrumente sunt 100% naţionale şi discreţionare, sumele fiind alocate de guvern sau ministerele titulare pe liste anexă la buget, fără vreo justificare clară sau competiţie de proiecte. Cu alte cuvinte, reprezintă cel mai bun teren pentru a măsura clientelismul politic pur", precizează raportul.

Fondul de rezervă al guvernului este interesant deoarece se poate apela oricând la el, dacă reuşeşti să emoţionezi auditoriul cu vreo situaţie limită. Fondul pentru dezvoltare rurală este cel mai consistent, acoperind cam 70% din investiţiile la nivel local, spune EFOR.  Doar în 2008, de altfel anul de vârf al finanţărilor,  primăriile au primit peste 5 miliarde de lei (1,36 miliarde de euro).

Trei sferturi din comune sunt în faliment tehnic

Acordarea unor sume de bani în plus, din bugetul statului, pentru a completa nevoile de finanţare ale primăriilor poate măsura intensitatea clientelismului, spune Sorin Ioniţă, analist al Expert Forum (EFOR). Potrivit observaţiilor sale statistice, trei sferturi din comunele din România sunt practic în faliment tehnic, cu alte cuvinte veniturile proprii, inclusiv cotele din impozitul pe venit, sunt mai mici decât cheltuielile salariale. Doar 650 din cele 2.860 de comune ale României îşi acoperă integral chletuielile din ceea ce am putea numi încasări proprii, adică taxe şi impozite locale, plus cota parte din impozitul pe venit personal care li se virează lunar.

"Singurul sens al existenţei acestor comune proiectate din start să fie în faliment tehnic, adică lipsite de resurse proprii şi dependente de granturile ad hoc negociate cu judeţul şi ministerele, pare să fie conservarea bazei de clientelism politic în teritoriu", consideră Sorin Ioniţă.

Într-adevăr datele prezentate de Curtea de Conturi, în raportul său pentru anul 2011 descrie, în detaliu, această realitate a lipsei de rezistenţă a multor comune. Un exemplu luat aboslut la întâmplare confirmă fragilitatea financiară a comunelor.  Comuna Vârfurile, din judeţul Arad, în conturile căreia a scotocit Curtea de Conturi, a încasat în 2011 din taxe şi impozite suma de 436.000 de lei.  Comuna şi-a rotunjit totuşi veniturile cu încă 603.000 de lei, bani proveniţi din cota sa din impozitul pe venit. Cu aceşti bani şi-a acoperit, la limită, factura de salarii, care a depăşit un milion de lei. Factura de cheltuieli pentru bunuri şi servicii de 546.000 de lei şi cheltuielile de capital, deci ceva investiţii, de încă 2,4 milioane de lei au urcat cheltuielile totale la peste 4 milioane de lei.  Sursa cash-ului a venit de la stat. O parte din bani, cea mai consistentă, a intrat în conturile comunei din sumele defalcate din TVA. Totuşi a mai avut nevoie de subvenţii de la bugetul de stat şi de la alte administraţii în valoare de 788.000 de lei pentru a-şi achita toate cheltuielile. Şi acesta este un caz decent, care nu ilustrează obligatoriu vreun clientelism, ci realitatea dură a încasărilor sub nivelul nevoilor unei comune. De altfel, Curtea i-a reproşat o serie de nereguli de natură tehnică, dar şi faptul că, în "cadrul altor obiective de investiţii au fost acceptate la plată şi achitate unele lucrări neefectuate de antreprenor".

Apogeul clientelismului atins în 2007-2008

Intensitatea maximă a clientelismului politic a coincis cu perioada de expansiune a economiei româneşti, între anii 2007 şi 2008. Atunci când economia "duduia" erau suficienţi bani de împrăştiat. Aşa se explică de altfel atât deficitele bugetare din acea perioadă, uneori neaşteptat de mari, cât  şi volumul uriaş de arierate ale administraţiilor locale, acele datorii mai vechi de 90 de zile.

Datoriile administraţiei locale riscă să paraziteze sistematic bugetul statului, căruia îi cer bani. În plus aceste datorii produc blocaj financiar, pot provoca deci falimente în rândul furnizorilor neplătiţi şi riscă să distrugă astfel locuri de muncă. La finalul anului trecut administraţia locală datora peste 800 de milioane de lei către furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări. La sfatul experţilor Fondului Monetar Internaţional guvernul a decis să nu mai acopere aceste datorii ale autorităţilor locale prin transferuri de bani. În schimb Trezoreria statului va acorda împrumuturi, la o dobândă rezonabilă, pentru intervale de timp mai mare.  Este o formulă care poate reduce temperatura clientelismului.

Dar fenomenul a avut şi manifestări oarecum surprinzătoare. Dacă între 2007 şi 2008 era de trei ori mai probabil să primeşti fonduri dacă erai primar din arcul puterii decât dacă erai primar de opoziţie, arată raportul, în ultimii ani alocarea de fonduri a urmărit şi seducerea unor primari, cu scopul de a fi atraşi în tranşeele electorale de partea celui care ţinea punguţa cu bani, evident.  Era deci, mai profitabil să fi independent, a observat Ioniţă.  Într-adevăr aşa a fost, a confirmat Ştefan Ilie, primarul unei localităţi din judeţul Tulcea. Practica nu va fi uşor de înăbuşit. "Eu când îi cer unui ministru un ajutor financiar pentru un proiect esenţial pentru comunitatea mea, îi transmit oarecum nişte speranţe că-l voi sprijini în viitoarele alegeri. Cred că soluţia pentru a termina cu acest clientelism este aceea de a ni se lăsa banii încasaţi pe teritoriul comunei noastre. Să avem reală independenţă financiară", spune Ilie.

Experţii de la EFOR sugerează însă că "fuziunea raţională a comunelor rurale şi  crearea unor unităţi administrative mai eficiente, care să stea financiar pe picioarele lor, ar da o lovitură mai grea baronilor de la orice nivel, judeţean, regional sau central decât orice alte reforme grandioase".

Totodată ar trebui ca toate puşculiţele de bani  din care se poate hrăni clientela politică să fie transparente.

Rapoartele Curţii de Conturi au insistat, în repetate rânduri, asupra alocărilor alunecoase de bani din Fondul de Rezervă al guvernului. Problema ridicată de inspectorii Curţii era aceea că sumele de bani se dădeau uenori fără justificări clare. Mai mult, spune Curtea, "nu au fost identificate criterii clare şi formalizate de clasificare a cheltuielilor care au fost finanţate din Fondul de rezervă bugetară în vederea includerii acestora în categoria cheltuielilor urgente sau neprevăzute".

S-a creat însă o dependenţă locală de banii publici şi ea poate fi curmată doar de instituirea unor reguli şi mecanisme clare de alocare a banilor publici. Esenţială este transparenţa şi apoi respectarea regulilor, concluzionează EFOR.

 

 

 

 

 

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ECONOMIE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 19°C 17°C
IASI 16°C 11°C
CLUJ 15°C 9°C
CONSTANTA 18°C 17°C
CRAIOVA 19°C 16°C
BRASOV 14°C 12°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 23 Octombrie 2018, 11:54
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 23-10-2018
Deschidere: 8615.95
Maxim: 8623.29
Mimim: 8598.2
Variatie: -0.08%
TGN
354.00
0.28%
SNP
0.39
0%
TLV
2.35
0.21%
FP
0.95
0.11%
SNG
34.55
0%
EL
10.82
0.18%
COTE
84.80
0.24%
DIGI
30.05
0.33%
M
27.00
1.1%
BRD
13.26
0.45%
ARHIVĂ ȘTIRI