Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES

Sărbătoarea Sfintei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei şi Bucovinei

În 14 octombrie, Biserica Or­todoxă prăznuieşte pe Cuvioasa Parascheva, în mod deo­sebit cinstită în Moldova unde moaştele ei se află de mai mult de 350 de ani. De sărbătoarea Sfintei Parascheva, când Iaşul se transformă în cel mai mare centru de pelerinaj din România, racla cu moaştele sfinte este scoasă din Mitropolie şi plimbată în procesiune prin oraş de mai mulţi preoţi.

 

14 Octombrie 2015, 09:30 (actualizat 14 Octombrie 2015, 10:57) |
Sfânta Cuvioasă Parascheva
Sfânta  Cuvioasă Parascheva
Pelerinaj la Sfânta Parascheva
Sf. Parascheva
Moaştele Sfintei Parascheva
Icoană Sfânta Cuvioasă Parascheva

Cuvioasei Parascheva îi sunt atribuite minuni şi vindecări miraculoase. Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva şi totodata Hramul Catedralei Mitropolitane din Iaşi a devenit în ultimii ani o manifestare creştină de mare amploare pentru zona Moldovei. Cu aceasta ocazie, la Iaşi ajung circa 1 milion de pelerini care doresc să se închine la racla cu sfintele moaşte.

Moaştele sale au fost aduse la Iaşi în anul 1641, de către domnitorul Vasile Lupu şi aşezate în ctitoria sa, Biserica Sfinţii Trei Ierarhi, iar începând din anul 1889, au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

În ziua de 12 octombrie, racla Sfintei Parascheva este scoasă din biserică şi depusa pe esplanada Catedralei Mitropolitane, iar în 13 octombrie, cand este ziua dedicata sărbătorii, se organizeaza o procesiune pe străzile din jur. Dupa procesiune, racla sfantă este depusa dn nou în curtea Catedralei Mitropolitane pentru ca pelerinii să se poata închina.
De asemenea, dupa Slujba de hram, Primaria organizează masa pelerinilor cu mâncăruri tradiţionale

În ultimii ani, la Iaşi, alături de moaştele Sfintei Parascheva au mai fost aduse şi moastele altor sfinţi importanţi: Sf. Ioan Gura de Aur, Sf. Nectarie de Eghina si Sf. Andrei.

Bisericile care au ca ocrotitoare pe Sfânta Cuvioasa Parascheva: în Arhiepiscopia Bucureştilor sunt peste 33 de biserici, în Arhiepiscopia Târgoviştei 18, în Episcopia Buzăului 29, în Episcopia Dunării de Jos 24, în Episcopia Alexandriei şi Teleormanului 4, în Arhiepiscopia Iaţilor 35, în Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor 5, în Episcopia Romanului 22, în Arhiepiscopia Sibiului 47, în Episcopia Maramureşului şi Satmarului 6, în Arhiepiscopia Timişoarei 18, în Episcopia Caranşebesului 5, în Mitropolia Basarabiei 6.

Episcopia Ortodoxa a românilor din Ungaria are la Gyula o biserica cu hramul "Sfânta Parascheva", construita în anul 1834. Românii din Malovista (Macedonia), Torino (Italia), Paris (Franta), Wakefield, Massachusetts (SUA) au biserici al caror hram este Sfânta Parascheva.

Viaţa Sfintei Parascheva

Prima învăţătură în limba română despre viaţa sfin­­tei o găsim în "Cartea românească de în­văţă­tură" a mitropo­litului Varlaam al Moldovei, Iaşi, 1643.

Paracheva s-a născut în satul Epivat din Tracia răsăriteana, la început de secolul XI, într- o familie cu credinţă în Dumneazeu. Se spune avea 10 ani când a auzit într-o biserică cuvintele Mântuitorului: "Oricine voieşte să vină dupa Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie" (Marcu 8, 34), iar aceste cuvinte au făcut-o să-şi dăruiască hainele sale săracilor.

Moştenind o mare avere de la părinţi, tânăra Parascheva a dă­ruit săracilor partea ce i se cuvenea şi s-a retras în pustie, plecând spre ţinutul Pontului, la mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde a rămas cinci ani înainte de a pleca în Ţara Sfântă. Dupa ce a vizitat mai multe biserici din Ierusalimul şi s-a închinat la moaştele sfinţilor, s-a aşezat într-o mănăstire de călugărite în pustiul Iordanului.

(w400) Icoană Sf

Într-o noapte, pe când avea 25 de ani, un înger i-a spus în vis să se întoarcă în locurile parintesti.

Sfantul Varlaam scrie în Cazania sa:

"Să laşi pustia şi la moşia ta să te întorci, că acolo ţi se cade să laşi trupul pământului şi să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit".

Parascheva a plecat la Constantinopol şi de acolo s-a îndreptat spre Epivat, fara să spună cine este şi de unde vine. Acolo, împăcată cu sine, cu oa­me­nii şi cu Dumnezeu, şi-a dat astfel sufletul şi a fost îngropată ca o străină.

Se spune că un ma­ri­nar a murit pe o corabie şi după ce trupul i-a fost arun­cat în mare, valurile l-au adus la ţărm, iar un sihastru care trăia acolo a rugat pe nişte creştini să-l îngroape.  Săpând groapa, "aflară trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputred şi plin de mi­reasmă".

Noaptea urmatoare, unul din creştinii care săpaseră groapa, a visat o împarateasă aşezată pe un scaun luminat şi înconjurată de îngeri care l-au mustrat ca n-a scos din groapa trupul Cuvioasei Parascheva şi i s-a poruncit ca degrabă să i-a trupul ei şi să-l aşeze la loc de cinste. Imediat ce trupul Cuvioasei a fost dus în biserica Sfinţii Apostoli din Kallicrateia, au avut loc vindecari în urma rugăciunilor care se faceau la moaştele sale.

În ziua de 14 octombri 1238, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate la Biserica cu hramul Maicii Domnului din Târnovo. În anul 1393, când Bulgaria a fost ocupată de turci şi bisericile bulgare au fost transformate în moschei, sfintele moaşte au fost mutate la Vidin, iar dupa lupta de la Nicopole din anul 1396, au ajuns la Belgrad - Serbia.

În 1521, când sultanul Suleiman Magnificul a cucerit Belgradul, după ce moaştele au fost duse în palatul sultanului din Constantinopol, au fost răscumpărate de la turci de Patriarhia Ecumenică şi aşezate în Biserica Panmakaristos, sediul de atunci al Patriarhiei Ecumenice. Dupa transformarea acestei biserici în moscheie, moaştele au fost răspândite în mai multe biserici: Vlaherne (1586), Sfântul Dumitru de la Xiloporta (1597) şi Sfantul Gheorghe din Fanar - noul sediu al Patriarhiei Ecumenice (1601).

Domnitorul Moldovei Vasile Lupu (1634-1653) ctitorind Biserica Sfinţii Trei Ierarhi a facut demersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol ca moaştele Sfintei Parascheva să fie strămutate la Iaşi, unde au ajuns pe 14 octombrie 1641. Din anul 1887, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate în Catedrala Mitropolitana din Iaşi.

De mai mult de 60 de ani, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva sunt scoase pe 14 octombrie din Catedrala Mitropolitană, într-un loc special amenajat în curtea din faţă, pentru ca pelerinii să se poată închina şi ruga.

Sfânta Parascheva - Sfânta Vineri

Sărbătoarea Sfintei Vineri, foarte populara la români, provine din cultul zeitei romane Venera (latinescul „venere“ înseamna „ziua săptămânii dedicată lui Venus“), zeiţa frumuseţii şi a dragostei. Pentru că vestea despre minunile Cuvioasei Parascheva se răspândise în toata tara, ea a fost numita Vinerea Mare de toamnă sau Vinerea celor 12 vineri.

Sfânta Vineri era considerata stăpână peste lumea femeilor şi a îndeletnicirilor lor, cusutul, torsul sau ţesutul, şi apărătoarea călatorilor, păsărilor şi animalelor.

În cinstea Sfintei Vineri, femeile nu torceau, nu spălau rufe şi nu făceau pâine vinerea, pentru a nu fi orbite şi lasate văduve. De ziua ei mai erau interzise spălatul pe cap, împrumutatul din casa şi petrecerile.

 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN DOCUMENTARE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 14°C 10°C
IASI 9°C 6°C
CLUJ 5°C 5°C
CONSTANTA 15°C 11°C
CRAIOVA 12°C 10°C
BRASOV 10°C 4°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 12 Decembrie 2017, 22:17
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 12-12-2017
Deschidere: 7614.51
Maxim: 7647.71
Mimim: 7564.63
Variatie: -0.3%
FP
0.84
0%
TLV
2.10
0.71%
EL
11.12
1.08%
BRD
12.52
0.8%
SNP
0.28
0.36%
SIF3
0.25
0.41%
TGN
377.00
1.57%
SNG
31.20
0.79%
DIGI
32.60
2.37%
CMP
0.90
8.42%
ARHIVĂ ȘTIRI