Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Săpânţa, unicul cimitir din lume unde moartea este luată "peste picior"

Cruci vopsite în culori strălucitoare, desene şi epitafuri hazlii, acestea sunt „ingredientele” cu care vă aşteaptă "Cimitirul Vesel" de la Săpânţa, locul în care morţii „vorbesc” în rime, iar cimitirul este o adevărată veselie. Aflată la aproximativ 600 de km de Bucureşti, zona maramureşeană este cunoscută pentru tradiţiile bine păstrate, locurile frumoase şi obiceiurile, uneori ciudate, care atrag sute de turişti.

29 Mai 2015, 08:00 (actualizat 29 Mai 2015, 11:57) | Cătălin Grosu |
Cimitirul de la Săpânţa, în patrimoniul UNESCO
Cimitirul de la Săpânţa, în patrimoniul UNESCO
Sculptor
cruci 2
cruci
soacra
taxi

La 20 km de Sighetul Marmaţiei, trecând prin sate unde înaltele porţi maramureşene păzesc case şi curţi de oameni gospodari, se ajunge într-un loc în care morţii „vorbesc” în rime, iar cimitirul este o adevărată veselie. Aici,  este locul unde cimitirul a devenit motiv de bunădispoziţie.

Cine ar fi crezut că un cimitir poate să stârnească atâta vâlvă şi interes? Cimitirul Vesel de la Săpânţa a reuşit să intrige un număr impresionant de oameni în ultimii ani. De la ce vine acest nume simpatic? În primul rând cimitirul are un obicei, păstrat cu străşnicie de localnici, de a transforma moartea unei persoane într-o expresie umoristică a spiritului. Aşadar, numele cimitirului este legat de crucile multicolore şi "poeziile" satirice pe care le adăpostesc. Moştenirile celor trecuţi în nefiinţă sunt admirate de mii de oameni din întreaga lume.

Binecunoscut la nivel naţional, cimitirul din inima Maramureşului se bucură şi de aprecierea străinilor, fiind desemnat cel mai impresionant loc de veci, întru-un clasament publicat de cotidianul „The Huffington Post“. Ajuns  în atenţia presei internaţionale, Cimitirul Vesel de la Săpânţa ocupă primul loc într-un clasament al celor mai frumoase necropole din lume realizat de cheapflights.com

MARAMUREŞ,  în top 20 destinaţii mondiale de vizitat

Revista americană National Geographic Traveler a inclus Maramureşul în topul celor mai frumoase 20 de destinaţii care ar trebui vizitate în 2015, scrie Mediafax. Potrivit jurnaliştilor de la celebra publicaţie, regiunea Maramureşului este caracterizată drept "neînfricata lume veche". Cunoscuta revista de călătorii insistă asupra faptului că viaţa în Maramureş continuă să fie trăită în funcţie de anotimpuri, vreme şi tradiţii.

Cimitirul Vesel din Săpânţa a devenit renumit prin textele scrise în memoria celor decedaţi, imaginile sculptate şi culorile strălucitoare de pe crucile din acesta. Epitafurile de pe crucile din acest cimitir variază între lejer şi amuzant, între sensuri profunde şi universale, în care decedaţii îi vorbesc direct privitorului, relatează Mediafax.

Cimitirul de la Săpânţa face parte din patrimoniul UNESCO şi e una dintre cele mai cunoscute destinații de vacanță a românilor, dar și a străinilor impresionați de metaforele scrise de meșterii populari pe crucile celor care se odihnesc în locul de veci, chiar în zona centrală a satului.


În Cimitirul vesel din Săpânţa nici măcar culoarea crucilor nu e una serioasă, care să aducă aminte de moarte. Un albastru vibrant străjuieşte la capul celor îngropaţi aici. Iar pe fiecare cruce de stejar vopsită în albastru de Săpânţa sunt desenate, în culori de roşu aprins, sau galben  strălucitor, scene ce descriu în imagini viaţa celui care a murit şi redau anumite momente importante din existenţa sa.
Astfel, numai din desene, se poate afla cam ce ocupaţie a avut cel decedat. Există însă şi cazuri de leneşi, pe care maramureşenii, neam de oameni harnici, le înfierează până şi în desenele de la crucea de pe mormânt.

Monument de artă populară de valoare inestimabilă

Undeva prin 1935, Stan Ion Pătraş, pe atunci un anonim sculptor în lemn, dotat şi cu harul poeziei, a cioplit primul vers al unui epitaf pe o cruce din Săpânţa. Din acel moment viaţa săpânţenilor a intrat în nemurire fiind imortalizată cu dalta, pe lemnul crucilor din cimitir. Pare şocant să vorbeşti despre un cimitir ca despre o carte a vieţii, dar asta este, azi, Cimitirul Vesel: un fel de arhivă, cu totul aparte, care păstrează încrustate în lemn, poveştile vieţii săpânţenilor. Şi ca să fie "vesel" acest loc trebuia să fie un spectacol de culoare.  Stan Ion Pătraş, a făcut ceva ce nu a mai făcut nimeni până atunci în Maramureş şi nicăieri altundeva în lume: a adăugat lemnului culorile vieţii şi a transformat un loc, de regulă trist, într-un vesel loc de meditaţie şi aduceri aminte. A transformat un cimitir maramureşan obişnuit într-un adevărat mit.

(w620) Sculptor

Vestitul cimitir se află în centrul comunei, la biserica parohială şi are peste 800 cruci, monumente de artă populară, care se constituie într-un adevărat şi complex muzeu în aer liber. Aici monumentele au infăţişări şi semnificaţii aparte. Specificul acestui cimitir constă în crucile sale, sculptate în lemn de stejar, pictate şi versificate prin incrustare. Esenţa vieţii celui dispărut, este surprinsă într-o imagine plastică sculptată în tehnica basoreliefului şi vopsită în culori vii folosind vopsele pe bază de ulei.

Din momentul în care comunitatea din Săpânţa a îmbrăţişat ideea de a picta crucile şi până când fenomenul a fost remarcat , pe plan naţional mai întâi şi pe plan mondial mai apoi, a trecut  puţin timp. Practic în decursul primilor ani de la apariţia primei cruci pictate, Cimitirul Vesel a devenit ceea ce este şi azi, un monument de artă populară de valoare inestimabilă, cu specific ce poate fi etichetat deja ca fiind tradiţional. Recunoaşterii valorii de patrimoniu naţional i-a urmat recunoasterea internaţională, Cimitirul Vesel fiind azi parte a patrimoniul cultural universal, aflându-se sub egida UNESCO.

(w620) cruci 2

E greu să defineşti dacă la Săpânţa te afli într-un loc vesel sau trist, dar cu siguranta merită să vezi acest cimitir. Se consideră că atitudinea veselă faţă de moarte este un vechi obicei al Dacilor, care credeau că moartea nu este decât o trecere spre lumea zeului suprem, Zamolxe, sufletul uman fiind nemuritor. Pentru Daci, moartea era un prilej de bucurie şi nu de tristeţe.

"Crucea Săpânţa" este marcă înregistrată la OSIM

Meşterii populari din Săpânţa nu vor mai putea sculpta cruci după modelul celor din Cimitirul Vesel fără să plătească drepturi de autor, dupa ce vestitele creatii, ce sfideaza moartea, au fost înregistrate la OSIM de către Dumitru Pop, urmaşul celebrului Stan Ioan Patras. Marca inregistrată poartă numele de „Cruce Săpânţa” şi protejează forma, arhitectura, dar mai ales culoarea albastră de pe cruci, nuanta unică, numită "Albastru de Săpânţa".

Înregistrarea mărcii a produs nemulţumire în rândul micilor meşteri, care cioplesc şi pictează cruci miniaturale după forma celor din Cimitirul Vesel pentru a le vinde ca suverniruri sutelor de turisti care ajung în Săpânţa.

(w620) cruci

 

Săpânţa stă alături de locuri ca Recoleta, din Buenos Aires, Grave Wood - New York sau Pere Lachaise din Paris, unde sunt înmormântate personalităţi ca Oscar Wilde, Chopin, Marcel Proust sau Jim Morisson.

CÂTEVA MESAJE VESELE AFLATE PE CRUCILE DE LA SĂPÂNŢA:

Dedicaţie pentru o soacră:

(w500) soacra

Sub această cruce grea/Zace biata soacră-mea/Trei zile de mai trăia/Zăceam eu şi cetea ea
Voi care treceţi pă aici/Încercaţi să n-o treziţi/Că acasă dacă vine/Iară-i cu gura pă mine
Da aşa eu m-oi purta/Că-napoi n-a înturna/Stai aicea dragă soacră-mea

Pentru un săpânţean mai leneş

Am trăit 82 de ani/Aci eu mă odihnesc/Măuris Ion mă numesc/Câte zile am trăit
De lucru greu m-am ferit/Mi-au venit on ginere/Şi m-a fost tot binele/Alexandru cel vestit
De mine mult s-angrijit/Să-l trăiască Dumnezeu/Mai mult cât am trăit eu.
1964

Pentru o femeie muncitoare

Cine vre strînge avere/Crească vită cu plăcere/Şi să scoale diminiaţă
Eu aşa am fost în viaţă/Aci se odihne batrîna/Stan Anuţa Deloaie.
A trăit 78 de ani/A dormit la anu 1958
(w620) taxi
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN CULTURĂ
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 25°C 25°C
IASI 23°C 22°C
CLUJ 23°C 24°C
CONSTANTA 18°C 19°C
CRAIOVA 26°C 26°C
BRASOV 22°C 23°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 18 Octombrie 2019, 18:02
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 18-10-2019
Deschidere: 9558.18
Maxim: 9592.98
Mimim: 9532.22
Variatie: -0.19%
SNG
38.00
1.06%
TLV
2.38
0%
FP
1.20
0.42%
EL
11.10
0.45%
M
33.50
0%
SNP
0.42
0.12%
SNN
13.54
1.34%
SIF1
2.43
0%
SIF3
0.30
0%
WINE
21.50
0.47%
ARHIVĂ ȘTIRI