Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
ANALIZĂ

Salvarea Poştei în era digitală depinde de bani

Poşta Română caută cumpărător. Nu e singurul servicu poştal naţional care se pregăteşte de privatizare. Era digitală oferă trei modele de supravieţuire a afacerii. Modelul francez, al status quo-lui, cu banii băncii proprii.  Modelul german, învingător, al expansiunii pe banii investitorilor. Ultima direcţie, spectrală, este alegerea Norvegiei, care a păstrat doar 30 de oficii poştale.

25 Februarie 2013, 17:30 (actualizat 26 Februarie 2013, 09:54) | Lidia Moise |
Ninsoare. Foto - Arhivă

Privatizarea Poştei a intrat în linie dreaptă. Ministerul pentru Societatea Informaţională şi-a dezvăluit aşteptările şi a fixat data la care va deschide ofertele pentru privatizarea Poştei Române, în 11 aprilie. Ministerul îşi doreşte ca Poşta să primească o injecţie de capital de minimum 150 de milioane de euro pentru pachetul de 51% din acţiunile la care statul este dispus să renunţe.

Nu este însă singura afacere poştală de vânzare în acest moment. Portugalia pregăteşte şi ea privatizarea serviciului său poştal, CTT Correios de Portugal,  care va avea loc, dacă sunt respectate calendarele anunţate, aproape simultan cu cea din România, până la finalul lunii iunie. Compania poştală portugheză a reuşit să afişeze profit în prima jumătate a anului trecut, în ciuda declinului afacerilor sale poştale, un rezultat smuls însă cu preţul reducerilor masive de cheltuieli.

Royal Mail îşi transformă angajaţii în acţionari

Marea Britanie se pregăteşte de o listare istorică, la Bursa de Valori din Londra, a celebrei sale companii poştale, Royal Mail. Nu fără zgomot. Sindicatele s-au opus frenetic privatizării, ideea a fost respinsă de parlamentarii scoţieni, irlandezi şi galezi. Liderii acestui puternic sindicat poştal care reprezintă peste 150.000 de angajaţi se tem că în goana după profit o companie privată ar arunca în istorie poştaşii.

Dar autorităţile britanice au decis să dea salariaţilor 10% din acţiunile Royal Mail. Încă nu s-au decis termenii exacţi ai operaţiunii: Guvernul britanic studiază atât posibilitatea acordării unor facilităţi pentru ca salariaţii să poată cumpăra 10% din acţiunile companiei, cât şi eventuala distribuire gratis a acestora, pentru a cumpăra, probabil, liniştea necesară unei privatizări de succes.

Guvernul britanic speră să câştige 2 miliarde de lire sterline din vânzarea la bursă a acţiunilor sale la Royal Mail. Ceea ce nu este imposibil, dată fiind profitabilitatea afacerii. În primele şase luni ale anului fiscal trecut, care pentru britanici începe în aprilie, Royal Mail a afişat un profit de 211 milioane de lire sterline.

Grecia este şi ea preocupată să-şi vândă compania poştală, Hellenic Post (ELTA). Drepturile de vot au fost cedate de către stat agenţiei de privatizare, fără a exista un orizont clar al vânzării. Deocamdată Grecia a marcat un eşec în încercarea de a vinde pachetul său de control de 34% din acţiunile bancii poştale, Hellenic Postbank, acolo unde serviciul poştal elen mai are încă şi el 10% din acţiuni.

Un nou brand pentru Poşta poloneză

Polonia a schimbat faţa companiei sale poştale, desenându-i o nouă imagine dominată de un roşu seducător, abadonând astfel albastrul cel calm, cu scopul declarat de a atrage investitorii. Schimbarea imaginii Poştei Poloneze se înscrie într-un efort de schimbare a strategiei de afaceri, care a inclus şi redecorarea a 50 de oficii poştale, menit să susţină planurile de privatizare. Guvernul polonez ţinteşte şi el, ca şi cel britanic, o listare la bursă, evident în piaţa din Varşovia. Compania poştală din Polonia are o arhitectură masivă, cu peste 90.000 de angajaţi care lucrează în cele peste 8.000 de oficii poştale.

Rezistenţa

În Franţa ideea unei posibile privatizări a grupului La Poste a stârnit vii emoţii şi controverse. Grupul are peste 295.000 de angajaţi. Deocamdată afacerea poştală este controlată integral de stat, dar perspectiva listării este frecvent evocată. În primele şase luni ale anului trecut grupul francez a afişat un profit de 437 de milioane de euro, însă mai mult de 80% din profit a venit de la divizia sa financiară, Banque Postale, care a contribuit masiv, cu 348 de milioane de euro la acest rezultat favorabil.

În Statele Unite ale Americii chestiunea privatizării serviciului poştal a creat panică şi s-a izbit de diverse blocaje. Totuşi declinul US Postal Service este impresionant, la fel şi pierderile sale de 16 miliarde de dolari afişate la finalul anului financiar 2012.

În aceste condiţii a apărut necesitatea reducerii cheltuielilor şi aşa s-a născut o nouă controversă. Decizia serviciului poştal american de a nu mai livra ziare şi corespondenţa diversă în zilele de sâmbătă a mişcat Wall Street-ul. Acţiunile Amazon.com, mare distribuitor de cărţi, s-au depreciat din cauza unei eventuale reduceri a volumului de vânzări. Companiile concurente însă, cum ar FedEx sau UPS, au câştigat valoarea lor de piaţă urcând pe seama aşteptărilor că vor umple golul lăsat de servicile poştale publice.

US Post Service se diversifică: vrea casă de modă


Ziarele cu ediţii de weekend au intrat în panică, revistele se văd nevoite să-şi schimbe strategiile. În ciuda mitului potrivit căruia presa scrisă dispare, iată că editorul unui săptămânal de mai mică notorietate, "The week", se plânge, în cotidianul USA Today, că nu-şi va mai putea trimite prin poştă revista către cei 550.000 de abonaţi...

În goana după profit, managerii serviciului poştal american au decis să-şi extindă afacerile. Nu oriunde, ci în lumea modei. Poşta americană îşi va crea propria linie vestimentară şi va profita de popularitatea unei cântecel care promova, de ani buni, serviciul poştal. Un refren intrat în memoria colectivă americană, preluat de la Herodot şi săpat în piatră pe frontispiciul sediului din New-York al serviciului poştal,  spune că  nici zăpada, ori ploaia, nici vântul, canicula sau noaptea cea întunecoasă nu-l împiedică pe poştaş să livreze corespondenţa. În ciuda acestor eforturi, pe alocuri aventuroase, presiunile pentru privatizarea serviciilor poştale americane s-au înteţit, deoarece nimeni nu poate bănui cum va reuşi compania să revină la profit sub apăsarea imenselor sale datorii.

Eforturile de a aduce capital privat în companiile poştale au reuşit să salveze o afacere care-şi pierde treptat clientela clasică. Flexibilitatea investitorilor privaţi şi abilitatea de a injecta capital pentru modernizarea afacerii au remodelat afacerea poştală în Germania sau în Austria, unde companiile poştale sunt controlate de capitalul privat.

Deutsche Post DHL, modelul succesului

Modelul de succes este Deutsche Post DHL, colosul german, care, la ora actuală este cea mai mare companie de curierat a lumii. Corporaţia poştală germană a fost listată la bursa din Franfurt în 1995, iar statul mai deţine încă indirect 25,5% din acţiuni, prin banca pe care o controlează,  KfW ( Kreditanstalt für Wiederaufbau-Institutul de Credit pentru Reconstrucţie).

După privatizare afacerile Deutsche Post au înflorit, fie prin extinderea către noi servicii, fie prin achiziţionarea altor companii, aşa încât compania are peste 467.000 de angajaţi, aproape dublu faţă de efectivul grupului francez La Poste. Exemplul gestionării eficiente, care creează locuri de muncă pe care le poate plăti bine din afaceri consistente, poate avea un efect liniştitor asupra companiilor aflate în derută.

Un detaliu interesant care descrie flexibilitatea capitalului privat este decizia Deutsche Post de a-şi crea propria reţea de magazine care vând mâncare pe internet. Se fac pregătiri laborioase, se investesc bani, s-a preluat o afacere. În 2010 Deutsche Post  a cumpărat 90% din acţiunile magazinului online allyouneed.com şi caută noi parteneri în afacerea pe internet.

Dispariţia lentă

Dar mai există şi o altă abordare în faţa restrângerii activităţii serviciilor poştale. Norvegia a decis să-şi închidă în următorii doi ani aproape toate oficiile poştale şi să-şi dirijeze afacerile către poşta electronică, pe internet. Din cele 1.400 de oficii poştale vor supravieţui 30. Operaţiunea a primit aprobarea parlamentului norvegian, deoarece a devenit clar că obiceiurile clienţilor s-au schimbat.

Pentru ţările antrenate în exerciţiul de privatizare pluteşte totuşi o îngrijorare. E bine, oare, să vinzi într-un an încă dominat de efectele crizei financiare, vor veni oare investitori? Conjunctura economică nu pare extrem de favorabilă vânzărilor. Şeful Deutsche Post, Frank Appel, a comentat sceptic şansele ca britanicii de la Royal Mail  să poată atrage investitori în 2013. Nu doar din cauza unei conjuncturi nefavorabile, afectate de criză, ci deoarece nu este clar dacă britanii pot genera profit în viitor. Alţi analişti spun că în mulţi investitori stau pe sacul de bani şi sunt dispuşi să-i joace pe burse.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ECONOMIE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 17°C 17°C
IASI 12°C 13°C
CLUJ 14°C 14°C
CONSTANTA 11°C 10°C
CRAIOVA 19°C 18°C
BRASOV 13°C 13°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 22 Martie 2019, 23:31
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 22-03-2019
Deschidere: 8047.89
Maxim: 8079.17
Mimim: 8014.83
Variatie: -0.2%
TLV
2.13
0.7%
FP
0.90
1%
SNG
31.80
2.08%
SFG
18.05
5.26%
TBM
0.29
4.09%
BRD
12.90
0%
SNN
9.75
0%
EL
10.34
0.78%
DIGI
24.55
0.41%
SNP
0.37
0.41%
ARHIVĂ ȘTIRI