S-a stins din viață fostul secretar general al ONU, Kofi Annan, laureat al Premiului Nobel pentru Pace

18 august 2018, 13:04

ACTUALIZARE 15.20 „Fostul secretar general al ONU Kofi Annan a fost un lider vizionar, ale cărui eforturi de a reforma ONU nu vor fi uitate”, subliniază preşedintele Klaus Iohannis într-un mesaj postat pe o rețea de socializare.

L-am pierdut astăzi pe Kofi Annan, fostul secretar general al ONU şi laureat al Premiului Nobel. A fost un lider vizionar, o inspiraţie pentru noi toţi spre a continua să lucrăm pentru o lume mai paşnică. Eforturile sale de a reforma ONU nu vor fi uitate. Sincere condoleanţe familiei„, a transmis şeful statului.

ACTUALIZARE 13.04 Originar din Ghana, Kofi Annan a fost al şaptelea secretar general al ONU. A ocupat această funcție între 1997 şi 2006.

El a câştigat premiul Nobel pentru Pace pentru munca sa umanitară.

„Astăzi deplângem moartea unui om minunat, un lider şi un vizionar: fostul secretar general al ONU, Kofi Annan. O viaţă trăită bine. O viaţă care merită celebrată”, a notat Agenția pentru Migrație a ONU, pe contul de Twitter.

Kofi Annan s-a născut pe 8 aprilie 1938, la Kumasi, în Ghana.

A studiat la Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie din Kumasi, și și-a completat studiile de economie în cadrul Colegiului Macalester din SUA, în 1961.

În perioada 1961-1962, a urmat studii de economie la Institutul universitar de înalte studii internaţionale din Geneva. A obţinut un Master în management în cadrul Massachusetts Institute of Technology.

S-a alăturat, în 1962, Organizaţiei Naţiunilor Unite ca ofiţer pentru chestiuni administrative şi buget în cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii la Geneva. A lucrat apoi la Addis Ababa în cadrul Comisiei Economice pentru Africa, în cadrul Forţei de urgenţă a ONU în Ismailia (UNEF II), la Geneva în cadrul Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiaţi şi în câteva poziţii cu statut special la New York în cadrul unor departamente care vizau resursele umane (1987-1990), buget şi finanţe (1990-1992) şi menţinerea păcii (martie 1992-decembrie 1996). 

Înainte de a fi ales secretar general al ONU, a fost numit în funcţia de subsecretar general pentru menţinerea păcii. Din această funcţie, a contribuit în 1990 la repatrierea din Irak a peste 900 de angajaţi ai unor organizaţii şi companii internaţionale şi a altor cetăţeni non-irakieni.

A fost reprezentant special al secretarului general al ONU pentru fosta Iugoslavie (noiembrie 1995-martie 1996).

În perioada ianuarie 1997-decembrie 2006, a fost cel de-al şaptelea secretar general al ONU.

Unul dintre obiectivele sale majore în calitate de secretar general al ONU a fost implementarea unui program amplu de reformă al Naţiunilor Unite, prin care a încercat să revitalizeze organizaţia şi să facă sistemul ONU mai eficient.

A fost un susţinător constant al drepturilor omului, al statului de drept, al Africii, încercând totodată să aducă organizaţia mai aproape de publicul larg, de sectorul privat şi de alţi parteneri internaţionali, indică www.kofiannanfoundation.org.

În 1998, a ajutat la tranziţia către o guvernare civilă în Nigeria şi a vizitat Irakul pentru a debloca impasul diplomatic între regimul de la Bagdad şi Consiliul de Securitate al ONU privind inspecţiile ONU în materie de armament şi alte chestiuni conexe vizate de rezoluţiile ONU.

Iniţiativa Compactă Globală, lansată în 1999, a devenit unul dintre instrumentele cele mai solide pentru promovarea responsabilităţii sociale corporative.

S-a implicat, în 1999, în rezolvarea diferendului dintre Libia şi Consiliul de Securitate şi a cerut totodată un răspuns internaţional faţă de violenţele din Timorul de Est.

În 2000, s-a implicat în demersurile pentru retragerea Israelului din Liban şi în 2006 a contribuit la încetarea ostilităţilor între Israel şi Hezbollah.

În aprilie 2000, a emis un raport privind rolul Naţiunilor Unite în secolul 21, subliniind necesitatea unui set de acţiuni pentru reducerea sărăciei şi a inegalităţii sociale, pentru îmbunătăţirea educaţiei, eliminarea HIV/SIDA, protecţia mediului şi protejarea oamenilor de diferitele forme de violenţă. Acest raport a stat la baza Declaraţiei Mileniului adoptată de liderii statelor membre ONU care au luat parte la summitul ONU din luna septembrie a aceluiaşi an, conform www.nobelprize.org.

Din momentul escaladării violenţelor, în septembrie 2000, între palestinieni şi israelieni, Kofi Annan s-a implicat încurajând ambele tabere să rezolve disputele prin negocieri de pace având la bază rezoluţiile Consiliului de Securitate precum şi principiul „pământ pentru pace”, potrivit aceleiaşi surse.

În 2005, a cerut statelor membre înfiinţarea a două noi organisme interguvernamentale: Comisia de Construcţie a Păcii şi Consiliul pentru Drepturile Omului.

A mediat, în 2006, disputa dintre Camerun şi Nigeria privind peninsula Bakassi.

Annan a jucat un rol proeminent în crearea Fondului Global pentru lupta împotriva HIV/SIDA, a tuberculozei şi a malariei, în adoptarea primei strategii a ONU pentru combaterea terorismului şi în ce priveşte acceptarea de către statele membre a responsabilităţii de a proteja oamenii faţă de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii.

În 2007, a lansat Fundaţia Kofi Annan cu rolul de a mobiliza lideri din diferite sectoare de activitate pentru a furniza management de calitate în slujba societăţii. În 2013, a pus bazele Comisiei Africa de Vest privind drogurile, o modalitate de răspuns la adresa traficului de stupefiante şi impactul acestuia asupra securităţii, guvernării şi sănătăţii publice, conform www.kofiannanfoundation.org.

Pentru demersurile sale în slujba protecţiei drepturilor omului şi pentru revitalizarea ONU a primit, la 10 decembrie 2001, la Oslo, Premiul Nobel pentru Pace.

În 2012, a fost publicată cartea sa de memorii „Interventions: A Life in War and Peace”.

A fost rector al Universităţii din Ghana şi membru onorific al altor universităţi din întreaga lume.

Sursa datelor biografice: Agerpres

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite