Românii de la graniță, cu gândul la rudele din Ucraina: Ne sună, ne întreabă – „Ne primiți, dacă venim?”

În județul Maramureș, mulți dintre localnici au rude și prieteni pe malul celălalt al râului Tisa, în Ucraina. Familia pastorului Brandzanic, care se trage din ucrainenii stabiliți în comuna Remeți, urmărește cu îngrijorare evenimentele din țara vecină, mai ales că au rude acolo. Fiul este căsătorit cu o tânără din Lvov. Recent, cuplul și-a încheiat luna de miere și a făcut o escală la Kiev.

Toader Brandzanic, localnic din Remeț, Maramureș: Stresul acela, când știam că copilul trebuie să vină și nu venea și mai întârzia, a fost atât de acut, încât ne rugăm zi și noapte la Dumnezeu ca să-i ferească, să vină acasă.

Maria Brandzanic, localnică din Remeț, Maramureș: Avem prieteni, ne sună, ce o să facem? Ne primiți, dacă venim?

Dumitru Coreniuc este huţul (o minoritate ucraineană) din Bistra. Fost profesor și scriitor, ține legătura cu prietenii din Ucraina pe o rețea de socializare.

Dumitru Coreniuc, Bistra, Maramureș: Rusia urmărește federalizarea. Să ocupe regiunile astea, să își facă coridor terestru spre Crimeea.

Localnică din Bistra, Maramureș: Așa mi-e frică, nu pot să dorm. Sunt stresată, că avem copii.

Și primarul comunei Remeţi are origini în Ucraina. Este cu sufletul alături de rudele sale, aflate în țara amenințată de război, iar ca primar se pregătește să primească refugiați, dacă va fi nevoie. De altfel, la toate primăriile din zona de frontieră s-a făcut deja o inventariere a locurilor unde ar putea fi găzduiți eventuali refugiați.

Ivan Claudiu Brînzanic, primar Remeți, Maramureș: Am fost contactați de cei de la ISU. Am identificat terenuri care pot fi puse la dispoziție pentru instalare de corturi.

Ioan Holdiș, primar Poienile de sub Munte, Maramureș: Avem 2 centre: sala de sport, unde am putea caza vreo 200 de persoane, în căminul cultural – 100 de persoane, unde avem căldură, apă curentă.

650 de km de frontieră despart România de Ucraina, dintre care 362 sunt în nordul țării, cu puncte de trecere în 3 județe. Unul este cel de la Sighetu Marmației, unde există un pod peste Tisa. 

Cu toate că ingrijoarea este în creștere, traficul se desfășoară normal. Circa 1 000 de persoane trec podul zilnic, podul care leagă Ucraina de România.

Iurie Levcic este din Cernăuți, regiunea cu cea mai mare populație de români.

Iurie Levcic: Noi am obosit de atâta război și de acum nu ne mai este frică de nimic, dar totuși undeva există acea temere, neclaritate, care îi emoționează pe oameni.

Aproape o jumătate de milion de români locuiesc în Ucraina, conform ultimului recensământ. Alături de moldoveni, sunt a treia etnie, după ruși și ucraineni. Cei mai mulți locuiesc în fostele zone istorice românești: Bucovina și Ismail.