România susţine aderarea Ucrainei la NATO. Analişti: Ucraina, aliat fără statut de membru formal, un scenariu plauzibil

La Bulboca, preşedintele Volodmir Zelenski a cerut liderilor europeni ca la summitul NATO de la Villnius, din iulie, Ucraina să fie invitată să adere la Alianță. Și a cerut garanţii de securitate până când ţara sa va deveni parte a Alianţei nord-atlantice.

Zelenski: Am vrea garanţiile membrilor NATO. Atâta vreme cât nu suntem membri NATO, am vrea să avem garanţii de securitate. Dacă am accepta acest lucru, ar fi un semnal clar că aceste garanţii ar fi valabile până când Ucraina se alătură NATO.

La Bulboca, preşedintele Klaus Iohannis a semnat împreună cu liderul ucrainean declaraţia comună prin care România se angajează să susţină aderarea Ucrainei la NATO de îndată ce condiţiile vor fi îndeplinite.

Iar la Oslo, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a asigurat Ucraina că uşa Alianţei este deschisă.

Iohannis: Important este să se simtă Ucraina cu garanții din partea noastră că o ajutăm până când învinge și ucrainenii să fie convinși și după Summitul NATO că noi îi considerăm că sunt alături de noi și noi alături de ei. Același lucru este valabil, evident, și pentru Moldova.

Stoltenberg: Toți aliații sunt de acord că ușa NATO rămâne deschisă. Doar aliaţii şi Ucraina pot lua o astfel de decizie. Rusia nu se poate opune.

Prima condiţiile pentru aderarea Ucrainei la NATO este ca războiul să înceteze. Analiștii sunt de acord că odată cu pacea pot fi făcuți și mai mulți pași pentru aderare. Dar cea mai plauzibilă variantă de moment este că Ucraina să devină un aliat al NATO fără a fi membru formal al Alianţei.

Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu: NATO se orientează pe doua direcţii fundamentale: apărare şi descurajare. În acest pachet, în mod clar poate fi inclusă şi Ucraina, nu neapărat printr-o decizie politică de aderare formală la alianţa nord-atlntică. Pot exista soluţii precum acordul defensiv, acordul de apărare dintre Israel şi SUA.

Generalul (r) dr. Virgil Bălăceanu: Cel mai plauzibil este, ca să avem un precedent istoric, formula Paralela 38 de grade, Coreea de Sud – Coreea de Nord. Este un conflict care a îngheţat din 1953, nu are un acord de pace, are o zonă aşa zis demilitarizată, are o linie de demarcaţie. Este o situaţie prin care un regim şi-a continuat stilul său dictatorial, iar un alt regim a născut un adevărat tigru asiatic.

Totul va fi mai clar după summitul NATO de la Villnius, din iulie. Potrivit preşedintelui Klaus Iohannis rămâne să se stabilească dacă este util în acest moment ca Ucraina să primească o invitaţie formală de aderare şi un calendar de parcurs.