România se opune proiectului unei Europe cu mai multe viteze. K. Iohannis: În Est apare temerea profundă că oamenii vor fi lăsaţi în urmă

10 martie 2017, 13:28

Deşi nu a făcut parte din agenda oficială a întâlnirii, viitorul unei Europe cu mai multe viteze nu a fost ocolit de şefii de state din cele 27 de ţări care vor rămâne în UE după plecarea Marii Britanii.

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că un astfel de plan poate antrena scindarea UE.

Preşedintele Comisiei Europene, autorul unui document care prezintă opţiunile pe care le are UE pentru viitor, a ţinut să calmeze spiritele şi să tempereze îngrijorările.

Jean-Claude Junker, preşedintele Comisiei Europene: „În privinţa Europei în mai multe viteze, am remarcat că unii dintre colegii noştri văd acest plan ca pe o nouă linie de divizare, ca pe un fel de cortină între Est şi Vest. Nu aceasta este intenţia!”.

Mai multe despre intenţii vom şti după întâlnirea liderilor europeni de la Roma, la finalul acestei luni. Cum va arăta însă concret viitorul Europei, vom afla abia peste cel puţin 2 ani, după finalizarea Brexitului, precizează Lucian Pîrvoiu.

Declaraţii ale preşedintelui Klaus Iohannis:

Declaraţia a fost pregătită într-o primă formă şi cu toţii 27 ne-am referit la acest text. Nu s-a discutat viitorul UE, ci textul care va fi cu siguranţă semnat la Roma, care subliniază realizările. Ne dorim un text pozitiv, care ne dă curaj să continuăm în UE.

-am explicat de ce o Europă cu mai multe viteze nu este o soluţie bună, ci o soluţie care în extremis ar putea duce la scindarea UE. Dar nu a fost tema principală. Ne vom concentra pe textul care va fi semnat la Roma, după care ne vom ocupa să discutăm despre carta albă şi vom încerca să vedem în maxim 2 ani felul în care vedem viitorul UE.

-ieri a fost reales cu doar un vot împotrivă dl Tusk ca preşedinte al Consiliului European. Au fost discuţii, însă în final lucrurile au intrat pe un făgaş foarte bun.

-tot ieri s-a discutat o temă importantă pt noi – Balcanii de Vest – vitali pentru noi. Faptul că acolo au apărut foarte multe probleme ne îngrijorează şi am discutat felul în care ne-am putea implica pentru rezolvarea lor. Calea diplomatică e cea mai bună.

-s-a discutat despre creştere, ocupare, despre piaţa internă şi un pic despre migraţie – avem niveluri care nici nu se compară cu ce am avut în 2015, însă fenomenul există şi cu toţii am căzut de acord pe sprijinul care trebuie acordat ţărilor de provenienţă. Africa devine o sursă importantă de migraţie, să intervenim acolo, la sursă, şi să ajutăm ţările de acolo.

-NATO şi UE se corelează şi se completează. Ar fi inutil şi contraproductiv să ne concurăm. Nu-şi doreşte nimeni aşa ceva.

-Faptul că acum ne mişcăm cu viteze diferite nu înseamnă că la infinit ne dorim să ne mişcăm tot cu viteze diferite. În ţările cu nivel de trai mai ridicat apare temerea că vor dispărea locuri de muncă, că vor pierde din industria serviciilor. Iar în est apare temerea profundă că oamenii vor fi lăsaţi în urmă. Se amplifică o disensiune între statele membre, în loc să ducă la o aprofundare a Uniunii. De exemplul procurorul european. Să statuăm că în Europa sunt ţăpi care merg mai repede şi altele care rămân în urmă, asta nu putem să acceptăm.

27 de lideri europeni s-au întrunit la masa rotundă pentru a discuta despre viitorul Europei, în contextul în care, pe 25 martie, la Roma, va avea loc celebrarea a 60 de ani de la înfiinţarea Uniunii Europene, a transmis Lucian Pîrvoiu, de la Bruxelles. Se anunţă vremuri dificile pentru viitorul acesteia, mai ales având în vedere exemplul polonez, prin care premierul Poloniei a sabotat practic candidatura lui Donald Tusk, polonez şi el, însă din altă familie politică, la şefia Consiliului European. Asta spune multe despre cum ar putea arăta viitorul UE.

Polonezii au vorbit despre un dictat al Berlinului şi au anunţat că se izolează în interiorul UE.

România nu este de acord cu acest proiect de Uniune cu mai multe viteze, însă rămâne de văzut în ce măsură premierul Sorin Grindeanu şi preşedintele Klaus Iohannis vor reuşi să-şi convingă partenerii europeni că România nu trebuie izolată, cu atât mai mult cu cât marile puteri, alături de care noi am votat în mod tradiţional, Franţa şi Germania, par să meargă pe această variantă, a Europei cu două viteze.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite