Pacienţii români vor putea fi salvaţi cu organe de la un donator din altă ţară, lucru imposibil de realizat acum. De anul viitor, România ar urma să facă parte din platforma europeană de transplant, spun specialiştii din domeniu.
În 1997 începea istoria modernă a transplantului de organe în ţara noastră, odată cu primele prelevări de organe de la persoane decedate. Abia de anul trecut se înregistrează o creştere de la astfel de donatori. Iar anul acesta, numai în primele şase luni s-au prelevat organe de la 72 de pacienţi, cu 10 mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2013.
La nivel internaţional, poţi să-ţi permiţi să emiţi opinii, poţi să permiţi să vorbeşti atunci când eşti la un anume nivel al al cifrelor. Ei bine, noi am ajuns la un asemenea nivel, a declarat prof. dr. Irinel Popescu, şeful Clinicii de Chirurgie şi Transplant Hepatic Fundeni.
Cred că e bine să conturăm, în medicina românească şi în societate, această noţiune de medicină de transplant pentru că avem deja în acest moment o infrastructură adecvată, a spus prof. dr. Radu Deac, directorul executiv a Agenţiei Naţionale de Transplant.
Cresterea aceasta semnificativă a numărului de donatori ne va permite să ne înscriem în platforma europeană, în care marile urgenţe care apar pe transplant sunt trecute şi orice ţară care are disponibilitatea şi are suficienţi donatori poate să fie membri ai acestei platforme, a declarat dr. Victor Zota, coordonatorul Programului de Tranplant.
România va adera la această platformă, cel mai probabil, la începutul anului viitor.
De la un singur donator cadavru se pot salva opt vieţi. În prezent, pe listele de aşteptare din România sunt 400 de pacienţi care au nevoie de transplant de ficat, peste 2.500 aşteaptă rinichi, şi câte 30 pentru un transplat de inimă, respectiv pancreas. 8 sunt copii care au nevoie de o inima nouă.