Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
»

România, oficial membră a CERN - organizaţia cunoscută pentru faimosul proiect ,,Particula lui Dumnezeu"

România intră, oficial, în rândul membrilor Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară, cel mai important centru de cercetare la nivel mondial în domeniul fizicii particulelor. La evenimentul marcat luni, 5 septembrie, la Geneva, participă şi preşedintele Klaus Iohannis.

05 Septembrie 2016, 09:51 (actualizat 05 Septembrie 2016, 18:48) |
Cercetarea românească, în top
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:
 |  GALERIE FOTO

La data de 17 iulie 2016, România a devenit membru cu drepturi depline al CERN, iar pentru a marca evenimentul, drapelului României va fi ridicat alături de cele ale celorlalţi membri CERN, luni, 5 septembrie, la Geneva. La eveniment participă preşedintele Klaus Iohannis, ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, câţiva cercetători români care deja colaborează cu CERN şi doi olimpici naţionali la Fizică.

Procesul de aderare a României la CERN a început în 2008, însa cooperarea dintre Romania şi comunitatea ştiinţifica a CERN are o istorie de un sfert de secol. În prezent, România participă, cu aproape 100 de specialişti, la 8 experimente CERN prin Institutul Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" şi Institutul Naţional pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei.

CERN

Organizaţia europeană de cercetare ştiinţifică operează cel mai mare laborator din lume pentru cercetarea particulelor elementare, situat la câţiva kilometri nord-vest de Geneva, la graniţa dintre Elveţia şi Franţa, şi realizează numeroase experimente de diferite tipuri, la care lucrează aproximativ jumătate din comunitatea mondială a fizicii particulelor.

(w620) Complexul

Pentru că este un centru de cercetare internaţional, cercetările CERN nu se află în mod oficial nici sub jurisdicţia Franței, nici sub cea a  Elveţiei

Fondată în 1954, organizaţia are în prezent 22 de state membre: Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Grecia, Italia, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Regatul Unit al Marii Britanii, Slovacia, Suedia, Ungaria şi Israel - unica ţară non-europeană. SUA, Federația Rusă, India, Japonia, JINR (Joint Institute for Nuclear Research, Rusia), UNESCO şi UE au statut de observator.

La scurt timp după înfiinţare, activităţiile laboratorului au depăşit studiul nucleului atomic şi au intrat în domeniul fizicii energiilor înalte, care se ocupă în principal cu interacțiunile particulelor subatomice.

CERN dispune în prezent de o reţea de şase acceleratoare de particule, între care şi Large Hadron Collider (LHC), şi un singur decelerator de particule. Fiecare accelerator din complex accelerează particulele până la o anumită energie, după care le trimite următorului accelerator, care urmează să accelereze particulele către energii mai mari.

(w620) CERN

Experimentele au condus la mai multe descoperiri ştiinţifice, între care cea mai mare descoperire din istoria CERN a fost cea a Bosonului Higgs particula lui Dumnezeu, a cărei observare a fost anunţată în iulie 2012. Aflarea bosonului Higgs este considerată de fizicieni esenţială în descifrarea Universului, rolul ei este de a da masa particulelor care alcatuiesc atomii. Fară această masă, particulele ar călători prin cosmos cu viteza luminii, fară a fi capabile să se unească pentru a forma atomi şi materia.

Pentru activităţile de cercetare fundamentală din cadrul CERN au fost atrivuite două Premii Nobel: Premiul Nobel pentru Fizică din anul 1984, acordat fizicienilor Carlo Rubbia şi Simon van der Meer - pentru descoperirea bosonilor W şi Z), şi Premiul Nobel pentru Fizică din anul 1992, acordat cercetătorului francez Georges Charpak  - pentru inventarea şi dezvoltarea detectoarelor de particule, în particular a camerei proporționale multi-fir.

În decembrie 2015 au apărut primele zvonuri şi speculaţii despre apropiata descoperire a unei noi particule, în urma coliziunilor dintre protoni desfăşurate la viteze aproape luminice în cadrul Marelui Accelerator de Hadroni (LHC), şi mai multe publicaţii ştiinţifice de prestigiu au prezentat comentarii şi ipoteze cu privire la particula a cărei descoperire părea doar o chestiune de timp

Misterioasa ipotetică particulă X, despre care se spunea că ar fi  revoluţiona modul în care înţelegem Universul şi explica chiar şi misterul materiei întunecate, nu a fost de fapt descoperită. Cercetătorii de la CERN sunt însă mulţumiţi de experimente. Noile date adunate în cursul anului 2016 vor permite o mai bună descriere a bosonului lui Higgs, denumit și particula lui Dumnezeu, precum şi studierea mai profundă a asimetriei materie-antimaterie din Univers.

surse

agerpres.ro

 

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN SCI-TECH
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 20°C 18°C
IASI 14°C 13°C
CLUJ 16°C 14°C
CONSTANTA 18°C 17°C
CRAIOVA 22°C 16°C
BRASOV 17°C 14°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 21 Octombrie 2017, 22:52
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 20-10-2017
Deschidere: 8005.77
Maxim: 8035.27
Mimim: 7933.48
Variatie: -0.9%
TLV
2.29
2.8%
FP
0.84
0.24%
BRD
12.48
2.36%
SNG
31.90
0%
EL
13.00
0%
SNP
0.29
0.52%
COTE
106.00
0%
TGN
403.00
0.5%
DIGI
37.00
0.8%
SIF2
1.20
0.17%
ARHIVĂ ȘTIRI