Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

România, locul 13 în topul mondial al producătorilor de vin; sectorul viticol ar putea depăși 723 de milioane de lei, în 2016

Afacerile din sectorul producției viticole din România ar putea depăși, în 2016, nivelul de 723 de milioane de lei, peste valoarea din anul anterior, de 680 de milioane de lei, țara noastră clasându-se pe locul 13 în topul mondial al producătorilor de vinuri, reiese dintr-o analiză de specialitate publicată, vineri, de KeysFin.

04 Noiembrie 2016, 11:19 (actualizat 08 Noiembrie 2017, 08:54) | Cătălin Grosu |
România, locul 13 în topul mondial al producătorilor de vin

În același timp, tot în acest an, producția de vin a României a crescut cu 37%, la 4,8 milioane de hectolitri, iar numărul firmelor producătoare a ajuns la 217 companii certificate oficial. Cei mai mulți producători se găsesc în Vrancea (69), București (24), Prahova (18), Constanța (11) și Buzău (10).

De asemenea, cele mai importante companii, exclusiv pe acest cod CAEN, după cifra de afaceri înregistrată în 2015, erau: Cramele Recaș SA, Zarea, Vinexport și Trade-Mark SA.

Potrivit datelor KeysFin, afacerile din sectorul producției viticole au atins, în 2015, nivelul de 680 de milioane de lei, iar în 2016 ar putea depăși nivelul de 723 de milioane de lei, înregistrat în 2013.

În 2015, cele mai importante zone producătoare erau: Vrancea, Buzău, Iași, Vaslui, Constanța și Dolj.

La capitolul viticol, România se află, în prezent, pe locul 13 pe plan mondial, topul fiind condus de italieni, cu un volum al producției de vin de 48,8 milioane hectolitri in 2016, în scădere cu 2% de la 50 milioane hectolitri în 2015, urmați de francezi, cu 41,9 milioane hectolitri (-12%), spanioli, cu 37,8 milioane hectolitri (+1%), americani, cu 22,5 milioane hectolitri (+2%) și australieni, cu 12,5 milioane hectolitri (+5%).

Producția globală de vin a scăzut, anul acesta, cu 5% față de anul trecut, de la 274,4 milioane hectolitri la 259,5 milioane hectolitri, conform datelor preliminarii prezentate de către directorul general al Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), Jean-Marie Aurand.

Vinul, aproape se confundă cu istoria ţării

Vinul e o tradiţie atât de veche în zona actuală a României, încât aproape că se confundă cu istoria acestei regiuni. Sunt mai bine de 2.700 de ani de când se consumă vin în această parte a lumii, astfel încât, deşi în prezent e concurat puternic de alte licori mai puţin nobile, vinul îşi continuă relaţia profundă cu oamenii şi e prezent în toate momentele importante ale vieţii, de la cele ezoterice, la sărbătorile tradiţionale.

Unii istorici cred că plantarea viţei de vie în zonă e anterioară celei a primelor cereale, iar referinţe istorice la vinul proto-dacilor şi dacilor au făcut şi Strabo şi Diodor din Sicilia.

Importanţa zonei viticole traco-dace o dovedeşte şi localizarea zeului Dionysos (Bachus la romani) în Tracia. De altfel, proto-dacii aveau un zeu asemănător – Sabazios – care ar fi putut fi preluat de greci şi personificat în Dionysos.

Viţa cultivată în regiune era din soiul Vitis Silvestris, primul „domesticit”  tocmai la începutul neozoicului şi se bea neamestecat cu apă, după moda scitică, cel puţin aşa scrie legendarul Homer, care susţine că războinicii greci au găsit vinul în Tracia.

Dacă ar fi să aşezăm în timp cultivarea şi consumul de vin în regiune, există informaţii conform cărora agatârşii – populaţie care cu 700 de ani înainte de Christos ocupa zona actualului judeţ Mureş – erau renumiţi prin viile lor.

Prima menţiune scrisă despre viticultura dacică o avem de la Strabo

In Romania, prima mentiune scrisa despre viticultura dacica o avem de la geograful antic Strabo (66 i.Hr. -  24 i.Hr.). Ea se refera la masura adoptata de regele Burebista (82 i.Hr. - 44 i.Hr.), fauritorul statului dac centralizat, privind desfiintarea viilor. Se banuieste ca decizia luata de Burebista, in urma sfatului marelui preot Deceneu, nu a avut neaparat ca scop curmarea exceselor populatiei, in ceea ce priveste consumul de vin, cat mai ales desfiintarea tentatiei pe care viile din Dacia o exercitau asupra popoarelor straine, care veneau aici, mai cu seama din rasarit, atrase de roadele viilor din Dacia.

Ca să fie şi mai colorată incursiunea în istoria vinului autohton, poetul Ovidiu – exilat de Augustus la Tomis, actualul oraş Constanţa – scrie că geţii ştiau să producă şi un fel de coniac, concentrând vinul prin îngheţare.

În Evul Mediu, apar dese menţiuni ale calităţii şi cantităţii vinurilor produse în toate cele patru viitoare provincii româneşti (Transilvania, Ţara Românească, Moldova şi Dobrogea). Astfel că există date despre consumul vinurilor moldoveneşti la Constantinopol, Varşovia sau Viena, în vreme ce producţia din Ţara Românească se exporta în Egipt şi Imperiul Otoman (care nu cucerise încă Constantinopolul).

 

 

 

sursa

agepres.ro / businesscover.ro

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 16°C 18°C
IASI 18°C 18°C
CLUJ 18°C 20°C
CONSTANTA 12°C 13°C
CRAIOVA 13°C 18°C
BRASOV 14°C 16°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 22 Aprilie 2019, 23:38
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 22-04-2019
Deschidere: 8351.3
Maxim: 8402.88
Mimim: 8345.96
Variatie: 0.62%
FP
0.96
0%
SNG
33.60
1.04%
TLV
2.19
0.69%
SNP
0.37
3.13%
BRD
13.74
0.29%
SNN
10.74
1.29%
TGN
350.00
0%
EL
10.90
2.27%
SIF3
0.25
0.4%
DIGI
24.40
2.81%
ARHIVĂ ȘTIRI