România așteaptă acordul Ucrainei pentru a începe măsurătorile pe canalul Bâstroe. Surse: Interpretarea datelor durează 30 de zile

În urmă cu o săptămână, atunci când autoritățile ucrainene s-au întâlnit cu cele române, dar și cu delegația Comisiei Europene, au stabilit, printre altele, să permită accesul a trei nave românești începând cu 15 martie, doar dacă autoritățile din Ucraina vor primi acordul Forțelor Navale.

Trei nave de măsurători, un împingător și un ponton de cazare, așteaptă ancorate la Periprava, în județul Tulcea, să primească undă verde și să demareze acțiunea convenită de cele două părți, la negocierile de la Ismail.

Deși astăzi ar fi trebuit să înceapă aceste măsurători, se așteaptă în continuare acordul scris al Ucrainei.

Cele trei nave vor ajunge pe brațul Chilia, apoi pe canalul Bâstroe, aflat pe teritoriu ucrainean, acolo unde timp de 10 zile ar trebui să facă aceste măsurători. Urmează încă 30 zile în care vor fi prelucrate datele, abia apoi vom putea afla rezultatele, conform surselor din Ministerul Transporturilor.

Sunt informații conform cărora canalul Bâstroe ar fi avut inițial o adâncime de 3,9 metri, iar acum, în urma modernizării, ar fi ajuns la 6,5 metri și nu se știe dacă acest lucru afectează sau nu biosfera Deltei Dunării.

În lipsa acordului scris din partea autorităților de la Kiev, autoritățile de la noi nu pot interveni. Există și un al doilea motiv pentru care este nevoie de acordul părții ucrainene.

Alina Salanți, corespondent TVR: Cele trei nave au nevoie de protecția Ministerului Apărării Ucrainean pentru a ajunge pe brațul Chilia și, implicit, pe canalul Bâstroe.

Ionel Scrioșteanu, secretar de stat, Ministerul Transporturilor: Data de 15 (n.red.- martie) a fost o dată confirmată în prima întâlnire bilaterală cu partea ucraineană. Şi la întălnirea trilaterală, Comisia Europeană a menţinut ca şi punct-ţintă această dată. Sunt de înţeles dacă sunt eventuale întârzieri de o zi, două. Discutăm de măsurători în toate direcţiile, care vor cartografia şi malurile, şi adâncimea, pe toată lungimea canalului Chilia şi Bâstroe.

Nicolae Ciucă, primul ministru: A fost o întâlnire tripartită între reprezentanţii Comisiei Europene, partea tehnică ucraineană şi partea tehnică a noastră, a României. A fost agreat un protocol pentru perioada imediat următoare. Din datele care ne-au fost raportate, urma ca în înţelegere deplină şi acord cu partea ucraineană şi cu reprezentanţii Comisiei, ca în perioada următoare să primim aprobare pentru executarea măsurătorilor pe braţul Chilia, pe partea ucraineană şi, ulterior, pe canalul Bâstroe. Astăzi, înainte să fi plecat de la Guvern, nu aveam date legate de această aprobare. Ca atare, în funcţie de momentul în care va veni această aprobare, echipele tehnice vor merge în teren. Dacă nu, se va discuta şi se va clarifica situaţia cu partea ucraineană.

Ciprian Gălușcă, Greenpeace România: Nu ne dorim încă un canal intens navigabil. Soluția ideală este aceea de a avea un singur canal care să fie folosit pentru traficul de genul ăsta. Navele care staționează poluează foarte mult. Vorbim de ape reziduale. Aceste motoare funcționează pe țiței, păcură.

În urmă cu câteva zile, Ministrul Mediului, Tanczos Barna, spunea că numai după aceste măsurători și după analiza debitelor se va putea stabili dacă lucrările de dragare ar afecta sau nu Delta Dunării. Deocamdată, Ucraina a suspendat toate lucrările de dragare.

Din informaţiile transmise de partea ucraineană autorităților noastre, lucrările efectuate inclusiv anul acesta ar fi fost de întreţinere și nu ar fi afectat semnificativ debitele Dunării.

Pe de altă parte, Comisia Europeană împreună cu autoritățile din România susțin că cea mai importantă cale de transport pe Dunăre rămâne Sulina, care ar trebui modernizată, astfel că se caută în acest moment soluții ca aici să se găsească mai mulți piloți. De asemenea, trebuie modernizată partea de balizaj pentru ca transportul navelor să se poată face atât pe timp de zi cât și pe timp de noapte. Este nevoie și de nave tehnice software modern.