România, departe de moneda euro. Cristian Păun: „Există foarte mulţi opozanţi din politica românească, pentru că nu mai poți tipări bani pentru orice giumbuşluc”. Ce spune BNR

Românii vor să treacă la moneda euro, dar mulți dintre cei cu care am stat de vorbă sunt convinși că, deocamdată, țara noastră nu e pregătită să facă acest pas.

Comisia Europeană arată negru pe alb că România nu e pregătită să susțină trecerea la moneda unică.

VEZI și DOCUMENT Comisia Europeană: România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro

Două dintre criteriile solicitate de Bruxelles intră în sarcina guvernului: deficitul bugetar care trebuie să fie sub 3% și datoria publică, care nu trebuie să fie mai mare de 60% din PIB. Stabilitatea prețurilor, adică inflația, dobânda pe termen lung și stabilitatea cursului de schimb sunt criterii care depind de politica monetară a băncii centrale a României.

Țara noastră nu îndeplinește niciuna dintre condițiile cerute.

Neparticiparea la zona euro pune o barieră în plus companiilor și investitorilor români care vor să aibă acces pe piața unică. Aderarea la zona euro ar scăpa exportatorii de stresul cursului de schimb valutar și ar atrage noi investitori.

Mihai Ionescu, preşedinte executiv, Asociaţia Exportatorilor şi Importatorilor: „Orice exportator îşi consultă în fiecare zi agenda, vede care este cursul BNR şi în funcţie de asta semnează sau nu semnează contracte, pentru că este dificil să acţionezi într-o piaţă fluctuantă„.

Raportul de la Bruxelles mai arată că legislaţia naţională în domeniul monetar nu este pe deplin compatibilă cu legislaţia europeană.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR: „Banca Naţională a explicat foarte clar Guvernului şi Parlamentului care sunt modificările de legislaţie. (…) Sunt câteva prevederi în legea fundamentală a Băncii Naţionale care nu sunt în concordanţă cu criteriile de independenţă ale băncii, care trebuie păstrate şi trebuie întărite în momentul trecerii la euro, de exemplu posibilitatea ca ministrul de Finanţe să participe la şedinţele Consiliului de Administraţie„.

Trecerea la euro ar putea avea și dezavantaje. De exemplu, în cazul unei crize, statul care nu mai are propria monedă nu mai poate tipări bani.

Decizia aparține Băncii Europene.

Cristian Păun, analist economic: „Există foarte mulţi opozanţi din politica românească pentru că nu mai poți tipări bani pentru orice giumbuşluc pe care îl ai în minte sau pentru orice tichie de mărgăritar. Pe partea cealaltă, avem şi această profitabilitate din spatele producţiei de monedă, taxa aceea de senioraj care explică profiturile la nivelul băncii centrale, salariile din banca centrală, primele„.

În 2015, România îndeplinea toate criteriile economice și politice , dar unele țări din Uniune s-au opus aderării noastre în clubul economiilor echilibrate. Acum nu stăm bine nici economic, nici consens politic nu există și nici o țintă clară pentru aderarea la euro.

Se vehiculează însă anul 2029.

Vecinii bulgari sunt mai avansați decât noi, iar Croația va trece la euro anul viitor.

VEZI și Obiectivul Bulgariei de a adera la zona euro în 2024 este realizabil, susţine Comisia Europeană