România, casă pentru zeci de mii de refugiați ucraineni: Am plecat de acasă pentru că mi-am pierdut locul de muncă şi toate rudele

„Am plecat de acasă pentru că mi-am pierdut locul de muncă şi toate rudele mele, fratele, nu ar fi putut să supravieţuiască, din cauza războiului, şi salariul la noi este mic. Aşa că eu acum îmi întrețin familia, singură aici, cu salariul meu”, mărturișește Aiia Shustrova, refugiată din Ucraina.

Deşi au trecut 8 luni de când Aiia locuieşte în România, acasă rămâne locul unde încă sunt fratele, părinţii şi bunica, în Ucraina. Imaginea lor este la fel de vie în mintea ei, ca și cum ar trăi încă alături. Dorul de ei îi amintește mereu că războiul i-a despărțit brutal.

Aiia a ajuns aici fără bani, fără un plan, dar cu speranţa că în România va putea să-şi susţină familia. Are grijă de copii şi îi implică în diverse activități la un centru comunitar pentru refugiații din Ucraina.

„Auzim tot mai des de la femeile din comunitatea noastră, majoritatea mame, că vor să îşi găsească un loc de muncă. Nu au un afterschool, ceea ce le pune în imposibilitatea de a-şi găși un loc de muncă. Rămâne în continuare și bariera de limbă”, a precizat Melania Medeleanu, fondator al Asociaţiei „Zi de bine”.

Totodată, ţara noastră a asigurat servicii medicale de urgenţă pentru 20 de mii de ucraineni care au fugit din calea războiului, le-a pus la dispoziţie 1.200 de locuinţe şi aproape 1.000 de copii din ţara vecină sunt înscrişi în sistemul de învăţământ de la noi din ţară.

Sunt datele statistice reci în spatele cărora se ascunde drama a peste 3,2 milioane de ucraineni care au ajuns pe teritoriul ţării noastre în fuga din calea războiului. România continuă să fie şi astăzi a doua casă pentru zeci de mii de ucraineni.

Integrarea în câmpul muncii şi accesul la educaţie sunt nevoile refugiaţilor care trăiesc în România. De la începutul războiului, 1 din 4 ucraineni a ales să părăsească ţara.