Rolul apei în organism în perioada de izolare și recomandări pentru COVID-19

Rolul apei în organism în perioada de izolare
Rolul apei în organism în perioada de izolare
6 mai 2020, 10:11

Dacă fără mâncare un om poate supravieţui 40 de zile, fără apă rezistă cel mult 5 zile. Rolul apei în buna funcţionare a organismului nostru este fundamental. Există un echilibru fizic, un echilibru osmotic şi există un echilibru homeostatic.

Apa este vehicolul cu ajutorul căruia nutrienţii se deplasează de la o celulă la alta, este mediul prin care toate celulele comunică între ele, coordonate de către un sistem foarte fin de reglare, numit sistemul endocrin. Repartiţia apei în organism este direct proporţională cu vârsta şi cu suprafaţa corpului. De asemenea, sexul influenţează conţinutul de apă în organism, femeile având un conţinut mult mai redus decât bărbaţii, datorat repartizării ţesutului adipos.

Cercetările ştiinţifice au arătat că o bună hidratare are ca efect creşterea gradului de concentrare, o bună oxigenare a creierului, eliminarea toxinelor şi a radicalilor liberi din sânge şi un bun echilibru emoţional. Dar ce înseamnă o bună hidratare? Am adresat această întrebare domnului doctor Adrian Comănici – şef lucrări Clinica de endocrinologie a Spitalul Clinic CF2 – Universitatea ”Titu Maiorescu”.

Dr.Adrian Comanici: În mod curent noi recomandăm consumul de 2 litri de apă pe zi, este o valoare relativă. Nu bem apă după cum ”ne spune cineva”, bem apă ”după cum simţim, cum simte organismul”. Trebuie să îl ascultăm! În momentul în care depăşim în mod cronic necesarul de apă putem modifica mecanismele de reglare a setei şi, în timp, am putea induce o anumită patologie, cum ar fi diabetul insipid psihogen; lipsa hidratării adecvate poate conduce la deshidratare, cu potenţial, deasemenea, patologic. A se reţine că ceaiul, cafeaua, băuturile carbogazoase nu înlocuiesc APA! Nu constituie surse fiziologice pentru o hidratare corectă, iar utilizarea lor în cantităţi excesive are repercusiuni asupra stării de sănătate, mai ales în contextul unor boli preexistente ale sistemului cardiovascular, sistemului nervos, sistemului endocrin, etc..

Sunt oameni care beau foarte puţină apă şi nu au probleme de deshidratare, în schimb au alţii care beau cei doi litri de apă  pe zi. Care este cauza?

Dr.Adrian Comanici: Deshidratarea înseamnă scăderea necesarului de apă din organism fie prin pierdere, fie prin aport inadecvat, cu depăşirea capacităţii de reglare prin mecanisme specifice ce conservă apa în organism. Condiţiile care duc la deshidratarea organismului sunt reprezentate de efort fizic excesiv, de valori mari ale temperaturii, de anumite afecţiuni renale, endocrine, afecţiuni care implică sistemul nervos sau aparatul circulator. Integritatea centrilor setei este importantă. Ei sunt influenţaţi de o multitudine de factori prin receptori specifici (baroreceptori, osmoreceptori).

Agregarea patologiei asociate pierderii lichidiene este corelată cu înaintarea în vârstă, cu ritmul în care se produce depleţia lichidiană, cu prezenţa patologiei asociate şi gravitatea acestora. Cea mai severă, mai zgomotoasă manifestare a pierderii de apă o reprezintă convulsiile. Deshidratarea la vîrstnici duce la irascibilitate, la dereglarea emoţională, la îmbătrânire cerebrală,  la afectarea memoriei, la pierderea atenţiei şi chiar la un somn agitat. De aceea revin cu îndemnul de a bea apă ori de câte ori aveţi senzaţia de sete, să nu o înlocuim cu alte băuturi. Şi fără îndoială, trebuie să ţinem cont şi de calitatea apei pe care o bem. Este interesant să calculăm câtă apa bem de-alungul vieţii şi este uşor de înţeles relaţia noastră cu mediul extern.

Există şi oameni care au continuu senzaţie de sete sau care beau cu mult peste cei 2 litri recomandaţi. Dr  Luiza Vitan – medic primar în Clinica de endocrinologie a Spitalul CF2, ne-a explicat ce înseamnă această stare:

Dr.Luiza Vitan: În momentul în care un organism, că este copil sau adult, îşi procură apă în exces situaţia poate deveni gravă, în sensul că se produce o stare patologică de hiponatremie. O afecţiune severă care poate duce la comă, la deces, la tulburări de tip convulsiv datorită încărcării cu apă a creierului şi chiar la probleme cardiace severe. De obicei, un exces de apă înseamnă consumul a 8 litri de apă în decurs de o oră. Hiponatremia apare atunci când nivelul de sodiu din sânge este scăzut.

Avâd în vedere importanţa apei pentru organismul nostru trebuie să acordăm o mare atenţie şi calităţii acesteia. Cea pe care o consumăm trebuie să fie curată, pură, din punct de vedere bacteriologic, iar după ce deschidem dopul la o sticlă cu apă, trebuie consumată în 24 de ore. În perioada izolării şi nu numai, specialiştii ne recomandă să bem apă cu înghiţituri mici.

Pe internet circulă informaţia că dacă bem apă din 15 în 15 minute îndepărtăm riscul de infestare cu COVID-19. Cât este de adevărat acest lucru ne spune dr Irina Stănescu-Acsinia – medic specialist medicină internă:

Dr.Irina Stanescu Acsinia: Cu rezerva schimbărilor şi descoperirilor zilnice în continuă desfăşurare, privind comportamentul acestui virus nou, despre care lumea medicală învaţă din mers, precum întreaga populaţie, în direct, cercetătorii nu au postulat până acum că un consum regulat de apă ar îndepărta COVID-19 din organismul uman. Totuşi, afirmaţia nu este lipsită de adevăr, în sensul că un pacient ştiut infectat cu COVID-19 de cele mai multe ori face febră, chiar mare, ce provoacă deshidratare prin transpiraţii intensificate, context în care organismului îi este necesar un consum considerabil de apă pentru a contrabalansa această pierdere de apă.

Deshidratarea ar duce la complicarea proceselor deja mult disturbate şi extrem de dezechilibrate ce au loc în organele afectate de COVID-19, reducând mult şi capacitatea de curăţare şi regenerare a organismului ca întreg.

Ca atare, pacientul afectat de virus este ori perfuzat, dacă ajunge în spital, cu soluţii hidroelectrolitice, ori are indicaţia să bea multă apă. Aceasta trebuie consumată treptat, nu solicitând mult ca volum capacitatea stomacului, pentru a nu afecta toleranţa digestivă a acestuia, care oricum este alterată. Avem nevoie treptată de apă inclusiv pentru a ajuta absorbţia nutrienţilor la nivelul  tractului digestiv.

De asemenea, apa fiind un agent de spălare şi curăţare pentru organism, ea uşureaza transportul toxinelor de la celule şi ţesuturi spre rinichi şi piele, pentru eliminarea lor prin urină şi transpiraţie.

În izolare, ce conduită, vizavi de hidratare, trebuie să aibă un copil, un adult sau un bătrân?

Dr.Irina Stanescu Acsinia:. În condiţiile de izolare la domiciliu se pune problema unei conduite care să ne ajute cât mai mult în prevenirea îmbolnăvirii (bine-înţeles în contextul eventualului contact cu COVID-19) şi în ceea ce priveşte creşterea rezistenţei organismului. Deci, vorbim de fapt de prevenţie.

Din punct de vedere medical se afirmă că necesarul corespunzator de apă zilnic la o persoană activă ar fi de 33-35 ml/kgcorp, astfel, se ajunge la o cantitate medie de 2-2,8 litri de apă consumată, în general, de adult/zi. Calculul este aplicabil şi în cazul copiilor. Nu este recomandat consumul de peste 4 l/zi, nevoia unei asemenea cantităţi semnalizând alte probleme patologice în organism.

În izolare la domiciliu, corpul nu este foarte activ în principiu, chiar dacă ar fi ideal să depună activităţi fizice sau diverse antrenamente fizice, tocmai pentru păstrarea la un nivel optim al activităţii metabolice. Deci, am fi tentaţi să credem că am avea nevoie de mai puţină apă. Eu consider că cifrele anunţate anterior ca necesar se menţin şi în această perioadă. Vine sezonul cald şi cresc pierderile de apă prin vasodilataţie şi transpiraţie. Intensificăm prin consumul de apă procesele metabolice interne, inclusiv pe cele de curăţare de reziduuri şi introducem mai eficient în corp nutrienţii aduşi în tractul digestiv prin alimentaţie şi suplimentare. Toate aceste aspecte sunt obligatorii pentru a ne menţine un organism cât mai în putere.

De asemenea, s-a constatat că poarta de intrare a COVID-19 în organism este mucoasa căilor respiratorii, iniţial la nivelul tractului superior (nări, gât, faringe), dar mai ales al tractului inferior (bronhii, alveole pulmonare), unde poate ajunge foarte uşor dacă trece de cel superior. Virusul pătrunde prin mecanismele proprii de apărare ale acestei mucoase, în special, dacă există mici fisuri la acest nivel, fisuri obţinute şi prin deshidratare. Cu alte cuvinte, cu cât mucoasa căilor aeriene este mai hidratată, cu atât virusul patrunde mai greu. De aici necesitatea hidratării întregului organism şi a efectuării de inhalaţii, chiar şi cu apă cu sare dacă nu cu soluţii volatile emoliente, sau cu alcool şi uneori efectuarea de gargară. Totul pentru a menţine pelicula cu mucus ce tapetează căile respiratorii cât mai intactă.

In concluzie, recomand să bem undeva între 2-3 litri lichide pe zi, în funcţie şi de greutatea fiecăruia şi activitatea fizică, lichide necarbogazoase, ceaiuri, sucuri naturale sau apă plată oligominerală din surse sigure.

Acestea să fie la temperatura camerei, în nici un caz de la frigider (pentru a nu irita căile respiratorii superioare ) sau calde-calduţe. Recomand consumul în special între mese, având o sticlă de apă după noi din care să ne amintim să bem câte puţin treptat, iar dacă vrem să bem şi la masă, recomand ceai fierbinte.

Autor : Carmen Vrabete

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite