Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
COOLTURA

Roger Chartier, cercetător în istoria culturală: Citim mai mult ca niciodată în istoria omenirii, datorită telefoanelor și tabletelor. Întrebarea e CE citim

Roger Chartier este unul dintre cei mai importanți specialiști la nivel mondial în ceea ce am putea numi practica lecturii şi a scrierii. El a fost la București, unde-a ținut o conferinţă la Facultatea de Litere şi a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii. Mirela Nagâț l-a întrebat cum schimbă ecranele telefoanelor şi ale tabletelor felul în care citim şi ne formăm cultura generală.

26 Noiembrie 2019, 17:42 |
COOLTURA Despre scris, lectură și noile tehnologii
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

Roger Chartier de la Collège de France, reputat cercetător în istoria culturală, spune că, deocamdată, asistăm la coexistența cărților tipărite cu cele în format electronic. Profesorul Chartier e de părere că asistăm la profunda transformare a practicilor de lectură.

Roger Chartier: "Fenomenul esenţial e discontinuitatea lecturii.  Textele erau construite într-o anumită logică, cu o anumită arhitectură, - o carte are capitole, paragrafe, părţi, fraze -  această arhitectură nu mai e percepută. Era vizibilă în cazul cărţii tipărite. O carte e, în acelaşi timp, o operă  şi un obiect material.  Iar cele două dimensiuni sunt asociate. În lumea digitală, cartea ca operă e total disociată de forma materială. Forma materială e ecranul calculatorului de pe care citim. "

Faptul că materialitatea cărții s-a schimbat, că un volum nu mai e un obiect, ci un conținut într-un smartphone sau un computer, ne face să percepem cartea din ce în e mai greu ca pe un întreg. Fragmentele sunt tot mai autonome. Suntem din ce în ce mai familiari cu citate, cu idei disparate, dar nu mai cunoaștem contextele și integralitatea unor opere. Cum sună viitorul unei culturi de tip puzzle?

Roger Chartier: "Lumea textuală a viitorului ar putea fi o serie de fragmente compuse, disparate, unite la inspiraţia cititorului. Cuvântul "fragment" şi-ar pierde complet sensul, pentru că presupune un tot din care face parte. Iar dacă nu mai există textul integral, atunci nu mai există nici fragment. Există doar nişte bucăţi de text separate. Nu spun că lucrul ăsta se va întâmpla mâine, dar e o posibilitate. Ecranele schimba fundamental formarea tinerilor.  Generaţiile mai tinere, care au intrat în lumea lecturii şi a imaginii, prin intermediul ecranului - al telefonului, al tabletei sau al calculatorului -, au, în mod evident, un fel de a vedea scrisul şi cititul, influenţat de noile tehnologii. Au şi o gândire a fragmentului. Şi aici e un mare pericol. Toată cultura scrisă până azi s-a fondat pe o anumită arhitectură interioară care n-avea legătură cu ideea de puzzle. De aici decurge responsabilitatea presei şi a şcolii de a le reaminti cititorilor de tip puzzle că atunci când intră în contact cu o operă din trecut trebuie să-şi ajusteze maniera de a gândi ca să-i înţeleagă arhitectura, argumentaţia."

Citim mai mult ca niciodată în istoria omenirii, spune profesorul Chartier, pentru că ecranele telefoanelor și ale tabletelor sunt purtătoare de text. Întrebarea e ce citim. Una e lectura formatoare, alta cea de fapte diverse și divertisment.

Roger Chartier: "Ecranul e, simultan, suprafaţa pe care scriem şi citim. Pe o carte sau un ziar aveţi mici spaţii ca să notaţi ceva, iar producţia de cărţi şi ziare nu depinde de ceea ce scrieţi. Materialele erau şi ele altele, scrisori, manuscrise, caiete. Pentru prima dată avem acelaşi suport pentru scris şi citit. Iar această contaminare naşte o îngrijorare. Pe ecrane primim, de pildă, informaţii de pe reţelele de socializare, dar şi din partea altor surse competente, autorizate, cum ar fi articole sau cărţi. Această contaminare poate aduce confuzie, şi suntem în faţa unui pericol mult mai mare decât al pierderii lecturii, a totalităţii, în favoarea fragmentului.  Ecranul a devenit maşinăria cea mai puternică în difuzarea fake news-urilor."

Pentru că prin device-urile inteligente accesăm astăzi informații de calitate, emise de surse competente, dar și opinii, păreri de tot felul de pe rețelele de socializare, marea problemă a viitorului vor fi fakenews-urile. În definitiv, ecranele sunt un suport cu care ești în contact cu toate, de-a valma.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 4°C 3°C
IASI 6°C 4°C
CLUJ 6°C 6°C
CONSTANTA 11°C 13°C
CRAIOVA 7°C 6°C
BRASOV 5°C 7°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 09 Decembrie 2019, 03:55
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 06-12-2019
Deschidere: 9961.05
Maxim: 9989.79
Mimim: 9961.05
Variatie: 0.16%
TLV
2.60
0.38%
SNP
0.44
0.34%
FP
1.20
0%
SNN
14.66
0.14%
SNG
38.35
0.66%
SIF2
1.57
0.64%
TGN
373.50
0.81%
SIF3
0.36
1.12%
BRD
15.68
0.13%
WINE
22.30
0%
ARHIVĂ ȘTIRI