România va adera la Schengen în 2023, a declarat ministrul de interne Lucian Bode, la finalul primei zile a ședinței miniștrilor de interne din Uniunea Europeană. Agenda discuțiilor a fost dominată de problema migrației strâns legată și de extinderea Schengen. Acesta a fost motivul invocat de Austria pentru a respinge integrarea României și Bulgariei la reuniunea precedentă, din decembrie. În zilele de 26-27 ianuarie 2023, are loc, la Stockholm, o reuniune informală a Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne al Uniunii Europene, sub egida preşedinţiei suedeze a Uniunii.
Prezent la ședința din capitala Suediei, ministrul român de interne, Lucian Bode, a spus că România va intra în Schengen și că discuțiile pe această temă cu oficialii de la Viena vor fi reluate. De asemenea, Ministrul de Interne a precizat că dialogul cu toți partenerii europeni va continua, mai ales dialogul cu Comisia Europeană și Președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene.
Ministrul olandez al migrației le-a spus reporterilor la sosire, într-un moment surprins doar audio, că, din punctul de vedere al țării sale, România putea să fie deja în Schengen.
Eric Van der Burg, ministrul olandez al Migraţiei: "Pentru Olanda, România nu este o problemă. România poate adera la Schengen. Bulgaria este o problemă. Pentru noi nu mai sunt necesare discuţii despre România. Dar pentru că încă sunt lucruri de clarificat în cazul Bulgariei şi pentru că nu există o graniţă între Bulgaria şi România, adică există, dar fără niciun control, de aceea România nu este acum în Schengen. Pentru noi, Croaţia nu a fost o problemă, România nu este o problemă. Preşedinţia cehă nu a dorit separarea României de Bulgaria, dar dacă se făcea acest lucru pentru noi era posibilă şi este încă posibilă."
Miniştrii de Interne din Uniunea Europeană au discutat mijloace de a trimite și mai mulți migranţi ilegali înapoi în țările de origine. Ministrul austriac de Interne a solicitat, din nou, Comisiei Europene să sprijine financiar statele care au frontiere externe, pentru a ridica garduri în vederea opririi fluxului de migranți. Însă Comisia a spus că în buget nu sunt bani pentru garduri.
Gerhard Karner, ministrul austriac de Interne: "Sunt foarte recunoscător preşedinţiei suedeze pentru că azilul şi migraţia ilegală sunt în centrul discuţiilor, pentru că este nevoie, când ne uităm la datele din ultimii ani, dar şi la cele actuale, să continuăm să combatem împreună cererile de azil. Avem cereri tot mai multe în Europa, în special în Austria, şi este important că tema luptei împotriva folosirii abuzive a azilului să fie promovată."
Din 2020, Uniunea Europeană are la dispoziție un mecanism care permite utilizarea vizelor drept pârghie pentru a obliga unele state din afara Uniunii să își reprimească migranții. Potrivit statisticilor, din cele 340 de mii de decizii de returnare pronunțate în țările Uniunii, doar 21 la sută au fost puse în aplicare.
-------------------------------------------------------------------------------
ACTUALIZARE "Un prim pas important a fost făcut deja și apreciez decizia Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene de a demara de îndată consultări cu toți partenerii europeni în vederea identificării modalităților concrete de a debloca acest dosar. În ceea ce privește relația cu Austria, am discutat cu omologul meu austriac, Gerhard Karner, și sunt încrezător că în perioada următoare vom relua dialogul bilateral, întrucât România are o așteptare legitimă ca Austria să își reconsidere poziția exprimată la vot în luna decembrie a anului trecut", a scris Lucian Bode, pe pagina sa de Facebook.
ACTUALIZARE Agenda este dominată de problema migrației strâns legată și de extinderea Schengen, acesta fiind motivul invocat de Austria pentru a respinge integrarea României și Bulgariei la reuniunea din decembrie. Și Olanda a avut obiecții dar mai ales la adresa vecinilor, obiecții pe care le menține și acum.
Ministrul olandez al migrației le-a spus reporterilor la sosire, într-un moment surprins doar audio, ca din punctul de vedere al țării sale România putea să fie deja în Schengen.
Eric van der Burg, ministrul olandez al Migraţiei: Pentru Olanda, România nu este o problemă. România poate adera la Schengen. Bulgaria este o problemă. Pentru noi nu mai sunt necesare discuţii despre România. Dar pentru că încă sunt lucruri de clarificat în cazul Bulgariei şi pentru că nu există o graniţă între Bulgaria şi România, adică există dar fără niciun control, de aceea România nu este acum în Schengen. Croaţia nu a fost o problemă, România nu este o problemă. Preşedinţia cehă nu a dorit separarea României de Bulgaria, dar dacă se făcea acest lucru pentru noi era posibilă (n.r. aderarea României la Schengen) şi este încă posibilă.
______________________
Este prima şedinţă a miniştrilor de justiţie şi interne din Uniunea Europeană, după reuniunea din 8-9 decembrie 2022, în cadrul căreia România şi Bulgaria au primit un vot negativ în privinţa aderării la zona de liberă circulaţie Schengen, scrie Agerpres.
Prima zi a discuţiilor va fi dedicată afacerilor interne, în timp ce a doua zi se va concentra pe subiectele legate de justiţie.
Pe ordinea de zi a şedinţei figurează, conform site-ului preşedinţiei suedeze, teme precum migraţia şi azilul, lupta împotriva crimei organizate în era digitală (26 ianuarie), cooperarea judiciară şi lupta împotriva crimei organizate, urmărirea penală a crimelor internaţionale în Ucraina (27 ianuarie).
Ministrul român al Afacerilor Interne, Lucian Bode, a precizat la 18 ianuarie 2023, pe pagina sa de Facebook, faptul că aderarea la spaţiul Schengen rămâne un obiectiv extrem de important pentru România şi că subiectul va fi luat în discuţie şi cu ocazia Consiliului JAI din 26-27 ianuarie, dar doar în marja reuniunii. "Discuţiile pe acest subiect vor fi continuate, împreună cu preşedinţia suedeză, în marja Consiliului JAI de la Stockholm (n.r. 26-27 ianuarie 2023) pentru identificarea unei soluţii cât mai curând posibil", se arată în postarea ministrului din 18 ianuarie.
Cu privire la migraţie şi azil, se va discuta pe marginea reducerii presiunii migraţiei ilegale către UE printr-o cooperare eficientă cu ţările terţe în materie de returnare. De asemenea, miniştrii de resort sunt invitaţi să discute despre o componentă cheie a politicii UE în materie de migraţie - necesitatea unei returnări eficiente şi funcţionale. Nu în ultimul rând, miniştrii vor avea un schimb de opinii cu privire la modul de mobilizare a tuturor instrumentelor şi mijloacelor relevante, pentru a atinge obiectivele în domeniul migraţiei în relaţia cu ţările terţe, conform swedish-presidency.consilium.europa.eu.
În privinţa luptei împotriva crimei organizate în era digitală, miniştrii vor discuta despre necesitatea accesului la date, probe electronice şi informaţii în scopuri judiciare şi de aplicare a legii în era digitală.
Cooperarea judiciară şi lupta împotriva crimei organizate este un alt subiect discutat la reuniunea JAI din 26-27 ianuarie. În acest sens, va avea loc o prezentare a Eurojust privind urmărirea penală a infracţiunilor transfrontaliere. Miniştrii vor lua în discuţie şi rolul Eurojust în sprijinul coordonării investigaţiilor de către autorităţile naţionale, precum şi asupra unui nou instrument pentru transferul procesului penal.
Nu în ultimul rând, vor avea loc prezentări ale ministrului Justiţiei din Ucraina, Denis Malyuska, şi ale procurorului general suedez, Petra Lundh, precum şi o discuţie despre urmărirea penală internaţională a crimelor din Ucraina.
*
| AZI | MAINE | |
| BUCURESTI | 23°C  |
21°C  |
| IASI | 24°C |
18°C |
| CLUJ | 14°C |
14°C |
| CONSTANTA | 13°C |
17°C |
| CRAIOVA | 20°C |
19°C |
| BRASOV | 20°C |
14°C |
