Președintele Klaus Iohannis, la Praga: E nevoie de măsuri mai hotărâte decât am avut până acum pentru a duce prețul energiei în jos. Rămân la propunerea mea, să despărțim piața gazului de piața electricității

7 octombrie 2022, 09:13

„Vom începe discuțiile foarte probabil pe Ucraina. Aici este foarte clar, și personal voi sublinia acest lucru, este nevoie de unitate, de solidaritate. Vom condamna categoric anexările de teritorii de către Rusia, nerecunoscute, dar, în același timp, vreau să salut expres adoptarea celui de-al optulea pachet de sancțiuni, care a fost aprobat în discuțiile din săptămâna care a trecut. Pe de altă parte, vom discuta câteva măsuri, sper destul de concrete, legate de iarna care vine – vorbesc despre Ucraina, despre cum putem să sprijinim Ucraina pentru a trece peste iarna care va veni”, a subliniat președintele Klaus Iohannis înainte de întâlnire.

„A doua temă este energia. Am atins-o deja ieri, astăzi vom merge probabil mai în detaliu. E nevoie de măsuri mai hotărâte decât am avut până acum, pentru a duce prețul energiei în jos. Cu toate sancțiunile, cu toate măsurile – care au fost bune, ce s-au luat până acum – nu s-a reușit încă o coborâre semnificativă a prețurilor energiei și asta înseamnă că trebuie să fim mai hotărâți. Eu rămân la propunerea mea, să despărțim piața gazului de piața electricității, și cred că din ce în ce mai mulți din Consiliu sunt de aceeași părere. Sper să se convingă și Comisia că asta este una din măsurile care poate să dea rezultate”, a adăugat el.

„Pe de altă parte, este clar nevoie de diversificarea resurselor, pentru energie la modul general, dar pe gaz în special. Aici avem ceva progrese, dar încă prea puține. Interconectorul Grecia-Bulgaria a început să funcționeze, dar capacitatea trebuie crescută. Capacitatea porturilor europene pentru LNG, pentru gaz lichefiat, trebuie crescută, și alte măsuri”, a mai atras atenția șeful statului.

VEZI și Președintele Klaus Iohannis despre legile justiției: Comisia de la Veneția a fost sesizată în repetate rânduri, inclusiv de mine. Nu cred că, dacă se cere încă o opinie, va fi diferită

Răspunsuri la întrebări:

  • sunt luate în considerare două măsuri
  • una este de plafonare a prețurilor gazului, o măsură care este gândită pe termen relativ scurt, până trecem de iarnă, însă Comisia trebuie să vină cu detalii elaborate de experți pentru ca această limitare a prețurilor, price capping, cum spun ei, să nu afecteze pe furnizorii care sunt de partea noastră, de exemplu, Norvegia, care livrează o treime din gazul european
  • cealaltă măsură care este luată în discuție este creșterea alocării pentru proiectul REPowerEU, adică schimbarea resurselor energetice, și este o măsură care și pentru noi ar fi binevenită
  • știți deja că recent a fost aprobată o suplimentare pentru România de aproape 1,5 miliarde de euro pentru REPowerEU, deci pentru diversificarea resurselor energetice
  • cred că, în definitiv, este nevoie de un pachet mai amplu de măsuri, nu doar pentru a trece iarna, ci să beneficiem în perspectivă de energie suficientă și la prețuri accesibile pentru populație
  • cred că n-ar fi rău să se elaboreze un plan decent – repet, nu vrea nimeni să stea lumea în frig – dar un plan decent de economisire, cu cap, cu măsură, este probabil bine-venit
  • cred că este un semnal foarte important și foarte pozitiv pentru Moldova faptul că peste 40 de lideri europeni vor merge la Chișinău și vom dezbate chestiunile care și acum, probabil și atunci vor fi de mare importanță pentru continentul nostru
  • este un semnal clar că Moldova se vede și i se acordă importanța cuvenită
  • Schengen nu este nici despre resurse, nici despre alte lucruri – este despre criterii tehnice care trebuie îndeplinite, în special pe controlul la granițe, controlul migrației, și așa mai departe
  • noi îndeplinim din 2011 toate condițiile tehnice
  • acest lucru a fost verificat și răsverificat
  • între timp, suntem efectiv, deci de facto, parte dintre serie de programe și proceduri aferente Schengen și ne facem treaba foarte bine acolo
  • însă, în afară de asta, este clar că, dacă vorbim de unitate și solidaritate în Europa, ea trebuie să existe și între noi
  • părerea mea, a noastră, este că toate formatele care ne aduc împreună trebuie finalizate
  • formatul Schengen permite circulația liberă a persoanelor și cred că este important acest lucru și pentru români, să se considere și ei europeni cu drepturi depline. Este lucru cunoscut că împreună cu noi așteaptă și Bulgaria tot de atâția ani, acum și Croația a solicitat să intre, și eu personal sunt convins că securitatea Europei și controlul asupra mișcărilor persoanelor care vin din afară ar fi mult îmbunătățit dacă România, Bulgaria și Croația ar fi cooptate în spațiul Schengen
  • încă o dată, condițiile tehnice le îndeplinim, dar acum, în aceste zile, am oferit posibilitatea unui corp de experți să vină să le mai verifice încă o dată, ca să fie toată lumea asigurată că sunt în regulă
  • premierul Rutte vine săptămâna viitoare să viziteze trupele olandeze care sunt staționate în Cincu
  • Legea avertizorilor de integritate – Eu am trimis legea înapoi în Parlament fiindcă anumite chestiuni nu mi s-au părut suficiente de bine clarificate
  • când se întoarce legea la mine, voi face, dacă va fi nevoie, comentarii pe marginea ei.

VEZI și Klaus Iohannis, declarație comună cu mai mulți lideri europeni: Reiterăm sprijinul nostru pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei

Ideea iniţiativei unei comunităţi politice europene a aparţinut preşedintelui francez Emmanuel Macron, care, pe 9 mai 2022, a prezentat acest proiect în faţa Parlamentului European, la Strasbourg, în plină dezbatere privind lansarea procesului de aderare a Ucrainei. Macron a afirmat atunci că ar fi nevoie de ”decenii” pentru ca Ucraina să adere la UE şi sugera că, între timp, ţara poate face parte dintr-o ”comunitate politică europeană”, care ar putea include Regatul Unit, ţară ieşită din UE în 2020, sau Republica Moldova.

Un alt subiect abordat este Declaraţia din 30 septembrie a membrilor Consiliului European, prin care liderii UE au respins anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainiene Doneţk, Luhansk, Zaporijia şi Herson. „Respingem în mod ferm şi condamnăm fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor Doneţk, Luhansk, Zaporijia şi Herson. Prin subminarea intenţionată a ordinii internaţionale bazate pe norme şi prin încălcarea flagrantă a drepturilor fundamentale ale Ucrainei la independenţă, suveranitate şi integritate teritorială, principii fundamentale consacrate în Carta ONU şi în dreptul internaţional, Rusia pune în pericol securitatea mondială”, se arată în declaraţie, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

VEZI și Președintele Iohannis, la summitul de la Praga: Voi sublinia nevoia unei abordări comune a securității continentului și nevoia unei abordări comune în materie de criză energetică

În ceea ce priveşte preţurile energiei şi securitatea aprovizionării, pe 30 septembrie, miniştrii Energiei din UE au ajuns la un acord politic pentru un regulament ce prevede o intervenţie de urgenţă în domeniu. Regulamentul include măsuri de reducere a cererii de energie electrică în orele de vârf. Documentul introduce, de asemenea, măsuri de colectare a veniturilor excedentare din producţia de energie electrică şi o contribuţie de solidaritate din profiturile excedentare ale sectoarelor combustibililor fosili, care vor fi utilizate pentru a atenua impactul preţurilor ridicate asupra consumatorilor finali şi pentru a proteja mai bine clienţii cu amănuntul din sectorul energiei electrice, conform site-ului Consiliului Uniunii Europene.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite