Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
VIDEO TVRnews

Retrospectiva TVR News: Teroare la Boston. Funeraliile Doamnei de Fier. Venezuela, un nou preşedinte

Principalele evenimente care au marcat săptămâna care se încheie au fost prezentate de jurnalistul TVR Loara Ştefănescu în retrospectiva internaţională  realizată de TVR News în colaborare cu EURONEWS.

20 Aprilie 2013, 17:25 (actualizat 27 Aprilie 2013, 22:53) |

VIDEO
Retrospectiva TVRnews: Teroare la Boston
Teroare la Boston

Luni, 15 aprilie, pe linia de sosire a Maratonului internaţional care se desfaşoară anual în oraşul american Boston, două explozii puternice au transformat un eveniment sportiv, la care participau câteva mii de oameni, într-un adevărat carnagiu.

Calificat cu prudenţă de autorităţile americane drept atentat terorist, dublul atac cu bombă din Copley Square este cel mai sângeros act criminal de această natură -pe teritoriul american- după 11 septembrie 2001. Atentatul s-a soldat cu moartea a 3 persoane şi cu aproape 180 de răniţi - dintre care peste 20 în stare foarte gravă. Ministerul de Externe de la Bucureşti a precizat că printre răniţi nu au fost identificaţi cetăţeni români.

Explozia celor două dispozitive improvizate s-a produs aproape simultan - la un interval de numai 20 de secunde - şi a lăsat în urmă una dintre cele mai complexe scene ale crimei, după cum aprecia unul dintre anchetatori. Deflagraţiile au avut loc la sfârşitul maratonului - câştigătorii trecuseră linia de sosire de câteva ore, cei care veneau erau alergători amatori.

"Vânătoarea" din Watertown

Joi, autorităţile americane au făcut publice fotografii şi imagini filmate cu două persoane suspectate că ar fi autorii atacului. Era vorba de doi bărbaţi identificaţi în zona atentatului cu câteva minute înaintea exploziilor. Unul fusese surprins într-o imagine plasând pachetul cu exploziv în locul unde s-a produs cea de-a doua explozie.

Noaptea, evenimentele s-au precipitat: potrivit datelor transmise de CNN, cei doi suspecţi ar fi fost localizaţi în campusul universitar al Massachusetts Institute of Technology unde, în cursul urmăririi, un poliţist a fost împuşcat mortal de prezumtivii terorişti, iar unul dintre aceştia a fost rănit mortal în timpul schimbului de focuri.

Mii de forţe de ordine au fost angajate pentru capturarea celui de-al doilea suspect, înarmat şi violent. O amplă actiune de căutare de tip casă-cu-casă s-a desfăşurat în zona Watertown din Boston. Locuitorii au fost sfătuiţi să rămână în locuinţele lor sau să evite zona. Transportul public şi activităţile comerciale au fost suspendate.

Măsuri sporite de securitate

Lideri politici din întreaga lume au transmis condoleante şi au condamnat atentatul terorist de la Boston. În mai multe ţări, măsurile de securitate au fost sporite. Camera Reprezentanţilor a Congresului Statelor Unite şi-a întrerupt şedinta şi a ţinut un minut de reculegere pentru victimele atentatului.

În toate marile oraşe americane, nivelul de alertă antitero a fost ridicat. La New York, a fost mobilizat întregul efectiv al agenţilor forţelor de securitate, iar la Washington - perimetrul de securitate din jurul Casei Albe a fost extins.

Şi Franţa a ridicat nivelul de alertă. În mai multe zone, în special în locuri frecventate de un mare număr de oameni, au fost intensificate patrulările forţelor de ordine.

În mod similar, la Londra, măsurile de securitate pentru Maratonul care are loc duminică au fost redimensionate substanţial.

Ceremonie în memoria victimelor de la Boston

Alertă la Washington după ce la Casa Albă a fost primită, miercuri, o scrisoare cu ricină adresată preşedintelui Barack Obama. Plicul a fost identificat şi retinut la biroul special de triere a corespondenţei. Poliţia a mai descoperit alte două scrisori cu ricină, adresate unui senator şi unui magistrat din Mississippi. O primă arestare a fost făcută la 24 de ore de la incident.

La Boston a avut loc joi o ceremonie în memoria celor care şi-au pierdut viaţa, la care a participat şi preşedintele Barack Obama.

Serviciul religios a fost unul interconfesional. La ceremonie, alături de familiile şi rudele victimelor atentatului, au participat numeroase alte persoane aparţinând credinţelor creştină, musulmană şi iudaică. În cuvântul său, preşedintele american şi-a exprimat mâhnirea pentru faptul că există încă oameni care, în loc să construiască, sunt animaţi numai de dorinţa de a distruge.

Explozie în Texas

La două zile după atentatul de la Boston, o nouă tragedie a lovit SUA. O puternică explozie la o fabrică de îngrăşminte a adus moarte şi spaimă, într-un orăşel din Texas. Explozia a fost urmată de un incendiu devastator şi de emanaţia unei mari cantităţi de gaze toxice.

Bilanţul provizoriu indică cel putin 15 morţi si peste 170 de răniţi. Printre ei se află şi lucrători ai serviciilor de intervenţie de urgenţă şi poliţişti. Din primele informaţii, se pare că flăcările au pornit de la nişte rezervoare cu amoniac.

Controlul armelor: Eşec pentru Obama

Pe alt front, preşedintele Obama a primit o grea lovitură din partea legislativului american. Miercuri, Senatul a respins proiectul de lege care viza introducerea unor noi criterii de verificare şi monitorizare a comerţului cu arme pentru populaţie.

Propunerea urmărea extinderea verificărilor şi la târgurile de arme, şi la vânzările online, dar proiectul de lege nu a întrunit decât 54 de voturi din cele 60 necesare. Barack Obama a declarat după vot că 90% dintre americani vor o nouă legislaţie privind controlul armelor şi a acuzat Senatul că le ignoră dorinţele. Preşedintele i-a acuzat pe cei care s-au opus reformei că au "minţit intenţionat" pentru a deraia reforma şi a declarat că "este o zi ruşinoasă pentru Washington"

Coreea de Nord: Discuţii condiţionate

Coreea de Nord a întocmit o listă ce cuprinde condiţiile necesare pentru reluarea discuţiilor cu Statele Unite şi Coreea de Sud. Lista include scuze pentru ceea ce au fost descrise ca fiind "acte provocatoare" împotriva Nordului, eliminarea sancţiunilor ONU şi încetarea exerciţiilor militare comune americano-sud coreene. Situaţia a fost tensionată în ultimele săptămâni în Peninsula Coreeană, după ce Phenianul a ameninţat că va ataca Coreea de Sud, Japonia şi baze americane din regiune.

VIDEO
Retrospectiva TVRnews: Funeraliile Doamnei de Fier
Thatcher: Funeraliile unui colos politic

"Viaţa este o bătălie permanentă pentru dreapta alegere". Aceasta pare să fie cugetarea cea mai potrivită pentru Baroneasa Thatcher - figură emblematică a vieţii politice de pe malurile Tamisei, din anii '80.

După o viaţă trăită aproape permanent în furtună şi la temperaturi înalte, Lady Thatcher a trecut -în linişte- la cele veşnice. Într-o atmosferă paşnică, dar cu fast regal şi onoruri militare. I-au adus omagiu pe ultimul drum peste 2.300 de oameni, în prezenţa reginei şi a primului ministru. Jurnalista Laura Davidescu de la Euronews a vorbit despre funeraliile Doamnei de Fier:

Funeraliile fostului premier au fost celebrate cu fastul rezervat celor mai de seamă figuri ale istoriei britanice, dar pe fondul controversei, care a devenit o adevărată emblemă a Doamnei de Fier. Margaret Thatcher a fost condusă pe ultimul drum cu onoruri militare, comemorarea având acelaşi nivel de solemnitate ca cel acordat prinţesei Diana, în 1997 şi Reginei Mamă, în 2002.

Doamna de Fier şi-a pregatit ea însăşi, în mare măsură, funeraliile, alegând textele religioase şi muzica ceremoniei.

Cu spatele la Doamna de Fier

Cortegiul funerar al fostului premier britanic a fost întâmpinat, în general, cu aplauze, dar şi cu huiduieli răzleţe. Pentru simpatizanţii ei, Margaret Tharcher a fost campioana libertăţii. Dar opozanţii ei nu sunt gata să uite ravagiile provocate de individualismul fără limite, nici după 23 de ani de la sfârşitul mandatului fostului prim-ministru.

Costul total al ceremoniilor a fost evaluat la 10 millioane de lire sterline, aproape 12 milioane de euro. Un cost mai mare decât cel al funeraliior Reginei Mamă sau Prinţesei Diana.

Thatcher şi Uniunea Europeană

Margaret Thatcher a plecat, impozanta ei moştenire politică rămâne însă prezentă. Nu numai în sânul Partidului Conservator şi în societatea britanică, ci şi în Europa. Britanicii nu sunt singurii care dezbat în contradictoriu bilanţul anilor Thatcher.

Politica europeană a fostului premier britanic a fost marcată de celebra frază: "Vreau banii mei înapoi".

În noiembrie 1979, după numai şase luni de la începutul mandatului de prim-ministru, Margaret Thatcher solicita scăderea contribuţiei britanice la bugetul european, pentru că Regatul Unit percepe mai puţine subvenţii agricole decât alte state membre.

Thatcher a avut câştig de cauză patru ani mai târziu, la summitul european de la Fontainebleau, prin instaurarea aşa-numitului "rabat britanic". Opunându-se monedei comune, integrării europene crescând şi transferului puterilor către Bruxelles, Margaret Thatcher a fixat o politică europeană care rămâne dominantă şi astăzi în sânul Partidului Conservator.

În 1990, după ce pronunţa un virulent discurs împotriva integrării politice în Uniune, vice prim-ministrul Geoffrey Howe demisionează, şi unitatea Partidului Conservator se spulberă. Protestele britanicilor faţă de introducerea unei noi taxe adâncesc criza. Margaret Thatcher îşi dă demisia pe 22 noiembrie 1990, după 11 ani şi jumătate la putere.

VIDEO
Retrospectiva TVRnews
Ungaria în colimatorul Comisiei Europene

Ungaria din nou în colimatorul instituţiilor europene, pentru mai multe modificări constituţionale introduse de executivul premierului conservator Viktor Orban. E vorba în principal de măsuri care reduc puterile Curţii Constituţionale, de o definiţie a familiei considerată restrictivă şi de interzicerea publicităţii politice în presa privată.

România, la coada clasamentului

România îşi păstrează tristul record privind absorbţia fondurilor europene: suntem, în continuare, pe ultimul loc. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România este singura ţară a Uniunii cu o rată de absorbţie modestă, de sub 20%, a relatat corespondentul TVR la Bruxelles, Magdalena Moreh.

În perioada 2007-2013, România a folosit cam 15% din fondurile de coeziune puse la dispoziţie de Bruxelles, procent care ne plaseză în continuare în poziţia de codaş al Uniunii Europene. Bulgaria are o rată aproape dublă de absorbţie faţă de noi, iar Polonia se apropie de 50%. În următoarele două săptămâni Comisia Europeană urmează să decidă soarta programelor presuspendate din transport, dezvoltare regională şi competitivitate. 2013 este crucial pentru România. Trebuie utilizate 5 miliarde de euro din fondurile europene, altfel banii se pierd.

Protestul şomerilor în Italia

Mii de oameni au protestat în faţa parlamentului italian. Ei au cerut guvernului să facă rost de bani ca să le plătească, în continuare, ajutoarele de şomaj promise. Pentru aceasta, Executivul de la Roma ar mai avea nevoie de un miliard şi jumătate de euro. Pe chipul multor oameni putea fi citită disperarea că nu mai au cu ce să-şi cumpere o pâine.

Premierul Mario Monti a anunţat că va încerca să facă rost de bani prin scăderea cheltuielilor militare sau prin creşterea unor taxe. Italia e obligată să calce mai departe pe calea austerităţii, pentru că s-a angajat să-şi scadă datoria publică şi deficitul bugetar.

VIDEO
Retrospectiva TVRNews: Nicolas Maduro e preşedintele Venezuelei
Venezuela are un nou preşedinte

Nicolas Maduro este preşedintele ales al Venezuelei. Fostul vice-preşedinte al ţării, protejatul lui Hugo Chavez şi cel care a asigurat interimatul de la moartea fostului lider, a câştigat alegerile. Victoria la limită a lui Maduro a fost sărbătorită în stradă de susţinători, în timp ce contracandidatul său a reclamat fraude. Nicolas Maduro moşteneşte o ţară cu cele mai mari rezerve de petrol din lume, dar cu mari probleme economice.

Proteste în Venezuela

Victoria neconvingătoare a urmaşului lui Chavez a scos în stradă mii de oameni, care au ieşit să protesteze faţă de proclamarea lui Nicolas Maduro drept preşedinte al Venezuelei. Mai multe persoane au murit în confruntările cu forţele de ordine şi mulţi protestatari au fost răniţi.

Manifestaţiile au fost declanşate în momentul în care opozantul lui Maduro, candidatul dreptei, Henrique Capriles, a contestat rezultatul alegerilor şi a cerut renumărarea voturilor. Politicianul susţine că ar fi fost mii de nereguli în timpul scrutinului.

VIDEO
Retrospectiva TVRnews: România negociază pentru avioane F16
Franţa: Averi publicate

Franţa a publicat, în premieră, pe siteul guvernului, declaraţiile de avere ale membrilor cabinetului. Este unul dintre primele efecte ale scandalului provocat de fostul ministru al bugetului Jerome Cahuzac, care a recunoscut că avea un cont nedeclarat în Elveţia.

Preşedinte François Hollande a anunţat săptămâna trecută înfiinţarea unui Parchet financiar anticorupţie şi antifraudă şi a unei autorităţi independente, care se va ocupa de controlul declaraţiilor de avere ale demnitarilor. Preşedintele francez a anunţat, de asemenea, măsuri pentru întărirea transparenţei băncilor franceze.

Negocieri pentru achiziţionarea de avioane F16

Negocierile tehnice pentru achiziţionarea de către România a unor avioane F16 din Portugalia s-ar putea încheia în luna iunie. Aceasta este concluzia discuţiilor purtate la Lisabona de către ministrul român al Apărării, Mircea Duşa, cu omologul său lusitan.

Cei doi miniştri au reafirmat faptul că România şi Portugalia dezvoltă un parteneriat solid în domeniul apărării şi au convenit să reia reuniunile Comitetului mixt în acest domeniu, se menţionează într-un comunicat al Ministerului Apărării.

Ministrul Mircea Duşa a transmis oficialilor portughezi interesul ţării noastre pentru dezvoltarea cooperarii la nivelul categoriilor de forţe, pe segmentul de instruire, precum şi stagii de pregătire ale unor militari şi sprijin tehnic pentru modernizarea forţelor armate.

Criza din Cipru

Guvernul Ciprului intenţionează să vândă o parte din rezervele de aur ale băncii centrale în următoarele luni, în cadrul unui acord de împrumut cu zona euro. Decizia trebuie aprobată de banca centrală a ţării, a declarat ministrul de finanţe. Pe de altă parte, străinii care au pierdut peste 3 milioane de euro în procesul de restructurare a băncilor vor putea primi paşapoarte cipriote.

Anunţul a fost făcut de preşedintele ţării. Cipru, care se află aproape de faliment, a acceptat măsuri drastice în sectorul bancar, o sursă majoră de venit, în schimbul împrumutului internaţional de 10 miliarde de euro. A doua mare bancă, Laiki va fi închisă, iar sumele garantate din depozitele bancare vor fi transferate la Bank of Cyprus. Sumele de peste 100.000 de euro ar putea înregistra pierderi cuprinse între 37,5% şi 60%.

Ruşii au miliarde de euro în băncile din Cipru, estimările variind între 5 şi 30 de miliarde de euro.

 

 

 

Articole pe aceeaşi temă
 
*
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN EXTERN
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 17°C 14°C
IASI 17°C 14°C
CLUJ 17°C 13°C
CONSTANTA 12°C 12°C
CRAIOVA 21°C 15°C
BRASOV 15°C 8°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 20 Aprilie 2019, 19:59
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 19-04-2019
Deschidere: 8279.83
Maxim: 8352.28
Mimim: 8279.83
Variatie: 0.86%
BRD
13.60
2.39%
FP
0.96
0.63%
SNG
33.45
0.6%
TLV
2.15
1.88%
TGN
350.00
0.28%
SNN
10.86
1.69%
EL
11.05
0.9%
WINE
19.00
1.06%
SIF2
1.20
0.84%
TBM
0.30
1.69%
ARHIVĂ ȘTIRI