Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Regele Mihai împlineşte 95 de ani. Concert caritabil dedicat aniversării Majestăţii Sale, marţi seară la Ateneul Român

Regele Mihai împlineşte 95 de ani. Familia Regală îl va sărbători marţi seară, la Ateneul Român, unde Fundaţia Principesa Margareta organizează un concert caritabil, devenit deja o tradiţie. Banii care se vor strânge vor fi transformaţi în burse pentru tinerii talentaţi.

25 Octombrie 2016, 09:56 (actualizat 25 Octombrie 2016, 20:35) |
Ziua Regelui Mihai
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

Evenimentele dedicate aniversării Regelui Mihai au început, încă, de luni. La Castelul Pelişor a fost organizată o expozitie de fotografie „Regele Mihai, o copilărie fericită". Apoi, la Castelul Peleş, Principesa Margareta a decorat mai multe personalităţi.

"DOCUMENTAR Ştirile TVR. Peleşul, un castel de poveste"

VIDEO
Ziua Regelui
Au fost acordate 14 distincţii, iar printre cei onoraţi au fost ambasadorii Italiei şi Germaniei în România. Profesori universitari, compozitori sau producători de filme au primit medalii pentru loialitate.

În holul de onoare al Castelului Pelişor, 40 de fotografii povestesc copilăria Regelui Mihai. Alteţa Sa este înfăţişată la o partidă de sah, trăgând cu puşca, plimbându-se cu trotineta şi bicicleta, călărind în munţi sau înotând.

Expoziţia mai poate fi vizitată încă două zile.

(w620) Regele Mih

Regele Mihai I

Născut la Sinaia la 25 octombrie 1921, Mihai I este fiul regelui Carol al II-lea (1930-1940) şi al reginei Elena, principesă a Greciei.

Din iunie 1930, după plecarea Reginei-mamă în exil, Regele Mihai a ramas în grija tatalui său. A urmat cursurile unei scoli organizate la palat, alături de copii reprezentând toate colţurile ţării şi toate categoriile sociale. În adolescenta, Principele Moştenitor a urmat cursuri de sport şi a început pregatirea militară. La vârsta de şaisprezece ani a devenit sublocotenent în Armata Româna.

Dupa decesul regelui Ferdinand, bunicului său, în anul 1927, şi în condiţiile în care Principele Carol a renunţat la statutul de Principe Moştenitor, Principele Mihai a fost proclamat Rege. Din cauza vârstei,  
prima sa domnie a fost formală, prerogativele demnităţii regale fiind asumate, între 1927 - 1930, de o Regenţă compusa din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea şi Presedintele Inaltei Curti de Casatie, Gh. Buzdugan.

Contrar angajamentului de a nu a mai avea nici o pretenţie asupra tronului, la 8 iunie 1930, Carol al II-lea a revenit în ţară şi a preluat tronul, iar lui Mihai I i s-a oferit titulul de Mare Voievod de Alba Iulia. În urma abdicării tatălui sau, la 6 septembrie 1940, a devenit Regele Mihai I, iar generalul Ion Antonescu a asumat atributiile de decizie în stat.

În timpul celui de Al Doilea Razboiul Mondial, Regele i-a îmbărbătat pe ostaşii romani care au luptat pentru reîntregirea ţării. Nu a fost însă de acord cu depăşirea liniei Nistrului. În ciuda refuzului Mareşalului Antonescu, la 23 august 1944 Regele a hotărât trecerea României alături de aliaţii săi tradiţionali. Acest act de curaj a scurtat războiul cu 6 luni şi a cruţat vieţile a sute de mii de oameni. Pentru rolul său, Majestatea Sa avea să fie fost decorat atât cu Ordinul Victoria, cea mai înaltă distincţie a Uniunii Sovietice, cât şi cu Legiunea de Merit în grad de Mare Comandor al Statelor Unite ale Americii.

Din 1944, Majestatea Sa Regele s-a opus din toate puterile instaurarii autorităţii comuniste, dar, treptat, atributiile regelui au fost reduse până când au devenit simbolice, ca urmare a  strategiei puterii politice de la Moscova.

Execuţa mareşalului Antonescu, prin decizia unui Tribunal ilegal, falsificarea grosolană a alegerilor din 1946 şi procesele politice împotriva marilor lideri politici Iuliu Maniu şi Dinu Brătianu au pregătit terenul pentru îndepărtarea Regelui. Astfel, în condiţiile ocupaţiei sovietice şi a eliminarii de pe scena politică româneasca a partidelor politice tradiţionale, PNŢ şi PNL, la 30 decembrie 1947, un grup de politicieni comunişti l-au forţat pe regele Mihai I să abdice şi să părăsească ţara împreună cu familia, în ianuarie 1948.

În 1948, Regele Mihai s-a căsătorit cu Ana de Bourbon Parma, înrudită cu familia regală a Danemarcei, cu cea a Portugaliei şi cu cea a Spaniei, iar exilul Regelui Mihai si al Reginei Ana a început odata cu revenirea de la nunta din Atena. Au locuit păna la sfârşitul anului 1948 la vila Sparta, locuinţa Reginei-mame Elena. Din 1949, Regele Mihai şi Regina Ana s-au mutat în Elveţia, la Lausanne, şi apoi în Anglia, unde au locuit pâna în 1956. Pentru a-si castiga existenta, Regele si Regina au construit o ferma de pui si un mic atelier de tamplarie.

Familia Regala s-a întors în Elvetia în 1956. Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriana "Lear Jeats and Co", la Geneva. Familia s-a mutat la Versoix, un mic oraş de pe malul lacului Léman, la câţiva kilometri de Geneva şi aici a locuit peste patruzeci şi cinci de ani şi tot aici se află, pentru moment, casa familiei.

În anul 1958, Regele a oprit colaborarea cu "Lear", iar un an mai tarziu, a înfiinţat o companie de electronică şi de mecanisme automate denumita METRAVEL, pe care a vândut-o cinci ani mai târziu.

După părăsirea României, mesajele Regelui s-au auzit la Vocea Americii, Europa Liberă sau BBC.

După Revoluţia din 1989, pentru noua putere o mare îngrijorare o reprezenta şi posibilitatea revenirii în ţară a Regelui Mihai I. Însusi Regele ceruse guvernului provizoriu, în ianuarie 1990, reintroducerea Constituţiei din 1923, primind drept răspuns interdicţia de a intra în ţară.

Pe 25 decembrie 1990, Regelui Mihai I i s-a permis să intre în România împreună cu familia, după discuţii cu guvernul român, pentru participarea la o slujbă religioasă, la Curtea de Argeş, cu ocazia sărbătorilor de iarnă. După aterizarea pe Aeroporul Otopeni, au primit vize provizorii pe 24 de ore, concomitent însă, presa controlată prezenta ştirea că Mihai I a intrat clandestin forţnd trecerea graniţei şi s-a cerut insistent expulzarea lui. Pe autostrada Bucureşti-Piteşti, un baraj poliţienesc, sub ameninţarea deschiderii focului, a oprit maşinile în care se aflau membrii familiei regale, le-au fost confiscate paşapoartele şi au fost obligaţi să se îndrepte spre Otopeni, sub escortă armata, şi să părăsească România. Faptele au generat un val de proteste în ţara şi critici dure în stăinătate la adresa guvernarii.  

Pe 23 aprilie 1992, în timpul vizitei istorice a lui Mihai I la Bucureşti, peste un milion de persoane au venit să îşi arate sprijinul.  Văzându-şi din nou puterea ameninţată, preşedintele Ion Iliescu nu i-a mai permis Regelui Mihai I să revină în ţară timp de cinci ani.

La 21 februarie 1997, prin Hotărârea de Guvern nr. 29, s-a revocat Decizia Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948,  Mihai I redevenind cetăţean român. În urma reconcilierii din anii 2000, Regele Mihai a primit în folosinţă Palatul Elisabeta din Bucureşti în calitatea sa de fost şef al statului, i-a fost retrocedat domeniul de la Săvârşin, pe care îl cumpărase în 1943, şi Castelul Peleş, moştenit de la regele Ferdinand, care rămâne deschis publicului.

Din biroul sau de la Versoix şi, începand cu 2001, din cel de la Bucureşti, Regele Mihai a militat pentru intrarea României în NATO şi în Uniunea Europeana. Majestatea Sa a încurajat respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piaţă, păstrarea culturii naţionale, respectarea adevărului istoric, respectarea şi garantarea proprietăţii private, consolidarea statului de drept şi a democraţiei în ţara noastră.

În 25 octombrie 2011, la împlinirea vârstei de 90 de ani, majestatea Sa Regele Mihai I a fost invitat să ţină un discurs în cadrul unei sesiunii solemne a  Parlamentului României.

"Nu văd România ca pe o moşternire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri" - spunea atunci Regele Mihai. "Uniţi între noi şi cu vecinii şi fraţii noştri, să continuam efortul de a redeveni demni şi respectaţi", mai declara Regele "Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea. Elita româneasca are aici o mare raspundere" -  spunea Regele Mihai I în discursul său, apreciat ca un moment important în viaţa politică românească. Cu aceeaşi ocazie, 70 de regi, regine, prinţi şi ducese au participat la dineul de gală de la Palatul CEC, ca invitaţi la ziua Regelui Mihai.

La 25 de ani de la căderea comunismului, Regele le-a vorbit din nou românilor: "Viaţa mea a fast o lungă şi loială aşteptare. Aşteptare ca Europa să-şi revină în fire, aşteptare ca România să se reîntoarcă la ea însăşi. Răbdarea poate fi, uneori, o armă împotriva destinului istoric. Aşteptarea şi credinţa. Iubirea şi simțul datoriei."

Nici la evenimente recente, Majestatea Sa nu a stat deoparte. Tragedia din clubul Colectiv a fost un alt moment în care Casa Regală a demonstrat că este alături de români: "Cu tot sufletul sunt alături de familiile îndurerate de pierderea celor dragi, în recentul incendiu tragic din Capitală. Familia mea şi cu mine ne rugăm pentru ei toţi, ca şi pentru cei îndoliaţi, care astăzi au ochii în lacrimi."

Majestăţile lor Regele Mihai şi Regina Ana au avut împreună cinci fiice.

Fiica cea mare a regelui, prinţesa Margareta, s-a născut pe 26 martie 1949, la Lausanne, în Elvetia. A absolvit Universitatea din Edinburgh cu specializari în sociologie medicală şi politici publice de sănătate. Pâna în 1989 a lucrat în instituţii coordonate fie de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, fie de ONU. Apoi a pus bazele unei fundaţii care-i poartă numele şi care are ca scop ajutarea copiilor şi a bătrânilor din România, dar şi din alte cinci ţări în care activează. În 1996 s-a măritat cu actorul Radu Duda.

A doua fiica a regelui Mihai este prinţesa Elena, născută în 1950. În 1983, ea s-a măritat cu medicul Leslie Robin Medforth-Mills, cu care a avut doi copii: Nicholas Michael şi Elisabeta Karina. Elena a divorţat în 1991 şi s-a recăsătorit, în 1998, cu Alexander Philips Nixon McAteer.

În 1953 s-a născut prinţesa Irina, a treia fiica a regelui Mihai. Ea s-a căsătorit cu John Krueger, de care a divorţat. Au doi copii: Mihai Torsten şi Angelica Margareta Bianca.

La patru ani diferenţă de Irina, prinţesa Sofia s-a născut în Grecia. Ca şi celelalte surori ale ei este divorţată, dar are o fiica: Elisabeta-Maria Bianca Elena. În total, regele Mihai are cinci nepoţi.

La 2 martie 2016, Consiliul Regal a transmis faptul că regele Mihai se retrage din viața publică, după ce a fost diagnosticat cu leucemie şi cancer, fiind supus unei intervenţii chirurgicale. Casa Regală va fi reprezentată în toate acţiunile publice de către fiica sa Margareta, Custodele Coroanei.

Regina Ana, soţia regelui Mihai a murit la 1 august 2016, în Elveţia. Înmormântarea a avut loc, la 13 august, la Curtea de Argeş, în noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală.

surse

familiaregala.ro

agerpres.ro

ziare.com

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 3°C 6°C
IASI -1°C 0°C
CLUJ 0°C 3°C
CONSTANTA 9°C 9°C
CRAIOVA 1°C 3°C
BRASOV -2°C 6°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 15 Decembrie 2018, 05:16
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 14-12-2018
Deschidere: 8588.43
Maxim: 8588.72
Mimim: 8550.28
Variatie: -0.16%
BRD
13.70
0.29%
SNG
35.80
0.14%
TLV
2.35
0.43%
SNN
9.89
0.51%
EL
11.04
0.18%
SIF5
2.13
2.88%
FP
0.96
0.82%
TGN
344.50
1.43%
ALR
3.56
1.96%
M
27.60
0.36%
ARHIVĂ ȘTIRI