Reforma Muncii în UE. Acord la Bruxelles în privința lucrătorilor detașați

Directiva revizuită instaurează principiul corectitudinii într-o piață unică și deschisă. Ințitiatorii săi au considerat că vechea legislație în domeniu, în vigoare din 1996, era depășită.  Dacă până acum muncitorii din România, Polonia sau Cehia intrau pe piața de muncă din Vest cu avantajul competitiv al salariilor mai mici pe care le acceptau, acest lucru nu va mai fi posibil, întrucât angajatorii vor trebui să îi plătească la nivelul colegilor lor vestici.

„Consiliul a făcut un mare pas înainte prin modernizarea regulilor pentru muncitorii detaşaţi. Compromisul este echilibrat, arată că ne putem alia ca europeni, că ne putem aşeza la masă şi aduce la un numitor comun idei divergente pentru a ajunge la un acord” – Marianne Thyssen, comisar european pentru muncă.

Țările care au votat împotriva revizuirii directivei sunt Polonia, Ungaria, Letonia și Lituania. Acestea consideră că este nevoie de o perioadă de tranziție până când muncitorii să fie plătiți la același nivel ca în Vest. Miniștrii muncii au convenit în final limitarea perioadei de detașare de la doi ani la doar unul, care poate fi prelungit cu șase luni.

Discuţia s-a concentrat pe trei chestiuni foarte importante: durata detaşării, data aplicării directivei revizuite şi tratamentul de care va avea parte transportul internaţional.

„În domeniul transportului rutier lucrurile nu se vor schimba, până la adoptarea unei reforme special destinate acestui sector de activitate” – Jevgeni Ossinovski, ministrul estonian al Muncii.

Vocile critice din Parlamentul European îi acuză pe inițiatorii reformei de populism, întrucât numărul muncitorilor detașați în Uniunea Europenă este de două milioane, infim dacă ne raportăm la cele 500 de milioane de locuitori.

În plus, limitarea perioadei detașării la un an este și ea considerată inutilă, întrucât durata medie de detașare la nivelul UE este de trei luni.

Din Strasbourg pentru TVR, Lucian Pîrvoiu.