VIDEO TELEJURNAL

Referendumul în calculele politice post '89: Românii, chemaţi la plebiscit de şase ori

În istoria României moderne au fost 13 referendumuri care au marcat evoluţia politică a ţării. Şase după Revoluţia din `89. Au privit, în special, fie aprobarea unei noi Constituţii, fie revizuirea ei, fie demiterea unui preşedinte. Dar, voinţa populară nu a fost mereu respectată de politicieni.

24 Ianuarie 2017, 15:00 |
Referendumul în calculele politice post 89
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

În data de 8 decembrie 1991, prin referendum, Constituţia fostului regim comunist era abrogată în întregime şi înlocuită cu un nou text fundamental al ţării.

După aproape 12 ani, în octombrie 2003, legea fundamentală avea să fie modificată printr-un nou referendum menit să armonizeze legislaţia naţională cu reglementările Uniunii Europene şi cu cele ale NATO. Mai mult, mandatul preşedintelui era prelungit cu încă un an, la cinci ani. În schimb, şeful statului pierdea dreptul de a revoca premierul.

Alte două consultări populare au vizat suspendarea şefului statului, cu Traian Băsescu protagonist în ambele cazuri. În 19 aprilie 2007, în ciuda obiecţiilor CCR, 322 de parlamentari votau pentru suspendare. O lună mai târziu, opţiunea lor era invalidată prin plebiscit de aproape 75% dintre românii veniţi la urne. În 2012, referendumul a fost propus de majoritatea USL,care a fost invalidat pentru că nu s-a atins pragul de prezenţă, de 50% plus 1.

La nici jumătate de an de la prima tentativă de demitere, în octombrie 2007, odată cu alegerile, Traian Băsescu le-a cerut românilor să decidă dacă vor uninominal în două tururi pentru alegerea parlamentarilor, ca la primari. A fost primul plebiscit invalidat, ca urmare a numărului foarte mic de votanţi, puţin peste sfertul celor cu drept de vot, deşi 81% au fost de acord cu uninominalul.

Doi ani mai târziu, pe 22 noiembrie 2009, odată cu alegerile parlamentare, a avut loc al cincilea referendum. De această dată, tema propusă de Traian Băsescu - trecerea de la parlamentul bicameral la unicameral, format din până la 300 de deputaţi - a întrunit condiţiile de validare.

Nici până în acest moment, politicienii nu au făcut vreun efort să respecte voinţa populară exprimată atunci. Sistemul legislativ bicameral a fost păstrat, iar în legislatura 2012-2016, numărul aleşilor a ajuns la aproape 600. Abia anul trecut, din considerente mai degrabă legate de propriile calcule pragmatice, partidele au impus reducerea cu peste o sută a numărului total de parlamentari.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 12°C 15°C
IASI 6°C 12°C
CLUJ 6°C 8°C
CONSTANTA 5°C 10°C
CRAIOVA 11°C 13°C
BRASOV 10°C 12°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
ARHIVĂ ȘTIRI